Jianu (CNIPMMR): Trebuie să oprim exodul forţei de muncă; rata şomajului la tinerii Neet a ajuns la 23%
Rata şomajului în rândul tinerilor Neet (Not in Education, Employment or Training) a crescut de la 17%, înainte de pandemie, la 23% în prezent, iar asta trebuie să ne preocupe şi să oprim acest exod care vine, din nou, pe tapetul forţei de muncă, a avertizat, marţi, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Florin Jianu, la Forumul Naţional de Redresare.
"Tot anul 2020 şi o parte din anul 2021, criza sanitară a preluat cumva agenda publică. Încet, încet, am realizat şi faptul că şi economia e la fel de importantă. Cred că trebuie să ne raportăm întotdeauna la realitate şi m-aş uita la zona de resurse umane. Şapte din zece tineri s-au înscris în acest an la Bacalaureat. Deci, trei din zece nu s-au înscris... Un lucru extrem de grav pentru viitorul nostru ca societate, incluzând aici economia, felul în care va arăta România, forţa ei de muncă. Rata şomajului în rândul tinerilor Neet a crescut, la 23%, unde înainte de criză eram sub 17%. Dacă e să ne raportăm cu ce se întâmplă la nivelul altor ţări, cum ar fi Spania sau Grecia, unde 50% e rata de şomaj în rândul acestor tineri, lucrurile acestea trebuie să ne preocupe. Trebuie să oprim acest exod care vine, din nou, pe tapetul forţei de muncă. Noi, de 27 de ani, la Consiliul Naţional al IMM-urilor realizăm şi Carta Albă a IMM-urilor şi am văzut cum s-a schimbat problematica întreprinderilor mici şi mijlocii. Dacă acum doi ani discutam de principala problemă, lipsa forţei de muncă, anul trecut era o problemă de supravieţuire a IMM-urilor, iar acum revenim la acea problematică a lipsei de forţei de muncă. Primul sector afectat este cel al turismului care, din nou, începe să se plângă de această problemă... Deci, trebuie să oprim această hemoragie şi să o schimbăm", a susţinut Jianu.
Şeful CNIPMMR a afirmat, totodată, că România va avea un deficit pe piaţa forţei de muncă dacă nu se va începe punerea în practică a investiţiilor derulate cu instrumentele financiare existente prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
"Soluţiile sunt specifice pentru fiecare zonă. Aşa cum am spus în repetate rânduri în spaţiul public, ai nevoie din nou de sânge proaspăt în economie. Este primul motiv pentru care trebuie să ai un program naţional de start-up-uri, adăugând aici şi o zonă de digitalizare. Felul în care construieşti aceste programe este definitoriu pentru societate. Nu am înţeles de ce s-a renunţat la Măsura 3 de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii, pentru că era o măsură foarte bună, care atingea un alt tip de nevoie, nu aceea de capital de lucru, ci de investiţii, de recâştigarea competitivităţii, de inovare. Unele state membre sunt la a patra rundă de susţinere a mediului de afaceri pentru revenirea din această criză COVID. Programele de rezilienţă încep să fie puse în practică. În opinia mea se va crea o concurenţă neloială în sensul în care, dacă noi nu începem rapid să punem în practică aceste instrumente şi aceste investiţii extrem de necesare, vom vedea că va exista deficit în primul rând pe piaţa forţei de muncă. Foarte mulţi români vor merge să lucreze la firme de construcţii, HoReCa. Spre exemplu, Italia investeşte 13 miliarde de euro în ceea ce a numit 'Turism 4.0'. Cum să compari turismul românesc şi revenirea acestuia cu o infuzie de capital de 13 miliarde de euro pentru un turism 4.0 ?", a subliniat Florin Jianu.
România Durabilă şi EM360 Group au organizat, marţi, Forumul Naţional de Redresare, eveniment online care îşi propune să aducă în dezbatere oportunitatea pe care România o are prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă.
Mecanismul de redresare şi rezilienţă (MRR) ca pilon principal al instrumentului financiar #NextGenerationEU prin care Uniunea Europeană oferă sprijin statelor membre, are alocat un buget total de 672,5 miliarde de euro, din care 29,9 miliarde de euro ar reveni României, pentru finanţarea planurilor naţionale de redresare şi rezilienţă (PNRR) pe care le elaborează statele membre ale Uniunii Europene (UE).
PNRR trebuie să intervină cu reforme şi investiţii în domenii, precum: transport, mediu, schimbările climatice, energia, eficienţă energetică, tranziţie verde, turism, agricultură, educaţie, sănătate, mediu de afaceri, cercetare, inovare, digitalizare.
Documentul strategic al României a fost transmis Comisiei Europene pe data de 31 mai 2021. AGERPRES/(A - autor: Daniel Badea, editor: Oana Tilică, editor online: Ada Vîlceanu)
