Pe 19 februarie, unul dintre cei mai mari politologi ai ultimelor decenii, americanul Jeffrey Sachs, a susținut un discurs de-a dreptul istoric în Parlamentul European, la un eveniment intitulat „Geopolitica păcii” găzduit de fostul secretar general adjunct al ONU și actualul deputat european Michael von der Schulenburg. E explicabil de ce presa nu a pomenit despre discurs. Pentru că Sachs a făcut disecție fără anestezie politicii SUA din ultimii 30 de ani, ca și celei a Europei, iar concluzia nemiloasă că războiul din Ucraina e doar unul dintre multele războaie provocate de americani și susținute de aliații europeni în numele ”democrației” și al ”libertății”, de pe urma cărora au rezultat doar pagube și morți, dar nu și democrație ori libertate, scrie inpolitics.ro . Faptul că SUA nu și-a respectat propriile acorduri, mai ales cu Rusia, au dus în cele din urmă la invaziile din Ucraina. O rază de speranță, spune Sachs, e noul regim Trump, care în mod cert va pune capăt războiului, mai spune el. ”Extinderea NATO. Vă amintiți că pe 7 februarie 1991, Hans-Dietrich Genscher și James Baker III au vorbit cu Gorbaciov. Genscher a ținut o conferință de presă în care a explicat că NATO nu se va deplasa spre est. ”Nu vom profita de dizolvarea Pactului de la Varșovia”. Și înțelegeți că a fost într-un context juridic, nu într-un context întâmplător. Acesta a fost sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, negociat pentru reunificarea Germaniei. Și s-a ajuns la un acord că NATO nu se va deplasa nici măcar un centimetru spre est. Și a fost explicit și este în nenumărate documente. Și căutați Arhiva de Securitate Națională a Universității George Washington și puteți obține zeci de documente. Este un site numit „Ce a auzit Gorbaciov despre NATO”. Aruncați o privire, pentru că tot ce vi se spune din SUA este o minciună despre asta, dar arhivele sunt perfect clare. Așa că s-a luat decizia în 1994 de a extinde NATO până în Ucraina. Acesta este un proiect. Aceasta nu ține de o administrație sau de alta. Acesta este un proiect al guvernului SUA care a început în urmă cu mai bine de 30 de ani. Rusia nu are altă vocație decât cea europeană. Deci, pe măsură ce Europa se deplasează spre est, Rusia nu poate face nimic în privința asta. Este de mirare că suntem în război tot timpul? Pentru că un lucru despre America este că credem că știm întotdeauna ce vor face omologii noștri și întotdeauna greșim. Și unul dintre motivele pentru care greșim întotdeauna este că în teoria jocurilor pe care o joacă strategii americani, de fapt nu vorbești cu cealaltă parte. Știi doar care este strategia celeilalte părți. Este minunat. Economisești atât de mult timp. Nu ai nevoie de diplomație(…) Nimic nu s-a schimbat prea mult de la Clinton la Bush, la Obama, la Trump, la Biden. Ba chiar lucrurile s-au înrăutățit pas cu pas. Biden a fost cel mai rău din punctul meu de vedere.
Poate și pentru că nu a fost compos mentis (în toate facultățile mentale n.n.) în ultimii doi ani. Și spun asta serios, nu ca o remarcă sarcastică. Sistemul politic american este un sistem de imagine. Este un sistem de manipulare a mass-mediei în fiecare zi. Este un sistem de PR.
Și astfel a putut exista un președinte care practic nu funcționa, dar a fost la putere timp de doi ani și au vrut să-l facă pe acel președinte să candideze pentru realegere. Nu spunem adevărul despre aproape nimic în această lume, acum. Deci acest proiect a continuat din anii 1990, bombardarea Belgradului 78 de zile consecutive în 1999 a făcut parte din acest proiect. Divizarea țării când granițele sunt sacrosante, nu-i așa? Cu excepția Kosovo. E în regulă.
Pentru că granițele sunt sacrosante, cu excepția cazului în care America le schimbă. Sudanul a fost un alt proiect conex. Rebeliunea din Sudanul de Sud. S-a întâmplat asta doar pentru că sud-sudanezii s-au răzvrătit? Sau pot să vă dau manualul CIA? Pentru a înțelege despre ce este vorba: evenimentele militare sunt costisitoare. Au nevoie de echipament, antrenament, tabere de bază, informații, finanțe. Asta vine de la marile puteri. Asta nu vine din insurecții locale. Sudanul de Sud nu a învins Sudanul de Nord sau Sudanul într-o bătălie tribală. A fost un proiect american. Mergeam adesea la Nairobi și mă întâlneam cu militari americani sau senatori sau alții cu un interes profund în politica Sudanului. Aceasta făcea parte din jocul unipolarității. Deci extinderea NATO, după cum știți, a început în 1999 cu Ungaria, Polonia și Republica Cehă.
Și Rusia a fost extrem de nemulțumită de asta, dar acestea erau țări încă departe de graniță. Și Rusia a protestat, dar, desigur, fără rezultat. Apoi a venit George Bush Junior. Când a avut loc 9/11, președintele Putin a promis tot sprijinul. Și apoi SUA a decis pe 20 septembrie 2001 că va lansa șapte războaie în cinci ani. Apropo, acestea au fost războaiele lui Netanyahu.
Ideea a fost parțial de a curăța vechii aliați sovietici și parțial de a elimina susținătorii Hamas și Hezbollah. Pentru că ideea lui Netanyahu a fost că va exista un singur stat, mulțumesc. Un singur stat. Va fi Israelul. Israelul va controla tot teritoriul. Și oricine obiectează, îl vom răsturna. Nu neapărat noi, ci prietenul nostru, Statele Unite. Aceasta este politica SUA până la această oră. Nu știm dacă se va schimba. Acum, singura problemă este că poate SUA vor deține Gaza în loc ca Israelul să dețină Gaza.
Dar ideea există de cel puțin 25 de ani. De fapt, se întoarce la un document numit Clean Break pe care Netanyahu și echipa sa politică americană l-au creat în 1996 pentru a pune capăt ideii soluției celor două state. Îl puteți găsi și online. Deci acestea sunt proiecte. Acestea sunt evenimente pe termen lung.
Nu-i Clinton? Este Bush? Este Obama? Acesta este modul plictisitor de a privi politica americană ca pe un joc de zi cu zi. Dar nu asta este politica americană. Așadar, următoarea rundă de extindere a NATO a venit în 2004 cu alte șapte țări, cele trei state baltice, România, Bulgaria, Slovenia și Slovacia. În acest moment, Rusia a fost al naibii de supărată. Aceasta a fost o încălcare completă a acordului postbelic de reunificare germană. În esență, a fost un truc fundamental sau o trișare a SUA într-un acord de cooperare, este ceea ce s -a făcut, pentru că ei cred în unipolaritate. Așa cum își amintește toată lumea, pentru că tocmai am avut conferința de securitate din Munchen săptămâna trecută, în 2007 președintele Putin a spus Stop. Suficient. Opriți-vă acum. Și, desigur, ceea ce s-a întîmplat a fost că în 2008, Statele Unite au blocat extinderea NATO în Ucraina și în Georgia. Acesta este un proiect pe termen lung. L-am ascultat pe dl Saakashvili la New York în mai 2008 și am ieșit, am spus: Acest om este nebun. Și o lună mai târziu, a izbucnit un război, deoarece Statele Unite i-au spus acestui tip că salvează Georgia. După cum știți, Viktor Ianukovici a fost ales în 2010 în Ucraina (președinte n.n.) cu un program de neutralitate. Rusia nu avea deloc interese teritoriale sau proiecte în Ucraina. Știu. Am fost acolo în acești ani. Ceea ce a negociat Rusia a fost un contract de închiriere de 25 de ani, până în 2042 pentru baza navală Sevastopol. Asta este. Nu pentru Crimeea. Nu pentru Donbas. Nimic de genul asta. Această idee că Putin reconstruiește Imperiul Rus este o propagandă copilărească. Dacă cineva știe istoria de zi cu zi și de la an la an, acestea sunt lucruri copilărești. Deci, nu există proiecte deloc. Statele Unite au decis că acest om trebuie să fie răsturnat. Se numește o operație de schimbare a regimului.
Au existat aproximativ o sută de astfel de operațiuni ale Statelor Unite, în țările dumneavoastră și în întreaga lume. Asta face CIA pentru a trăi. Este un tip foarte neobișnuit de politică externă. Dar în America, dacă nu-ți place cealaltă parte, nu negociezi cu ea, încerci să o răstorni, de preferință, pe ascuns. Dacă nu funcționează pe ascuns, o faci pe față. Întotdeauna spui că nu e vina te. ”Ei” sunt agresorul. ”Ei” sunt cealaltă parte. Ei sunt Hitler. Asta apare la fiecare doi sau trei ani. Fie că este vorba de Saddam Hussein, fie că este vorba de Assad, fie că este vorba de Putin, este foarte convenabil. Aceasta este singura explicație de politică externă pe care poporul american o primește oriunde. Ei bine, ”ne confruntăm cu München 1938”. Nu putem vorbi cu cealaltă parte. Sunt dușmani răi, implacabili. Acesta este singurul model de politică externă pe care l-am auzit vreodată de la mass-media noastră. Și mass-media o repetă în întregime pentru că este complet subjugată de guvernul SUA.

Revoluția Maidan și urmările ei

În 2014, SUA au lucrat activ la răsturnarea lui Ianukovici. Toată lumea cunoaște apelul telefonic dintre colega mea de la Universitatea Columbia, Victoria Nuland, și ambasadorul SUA, Peter Pyatt. Nu există dovezi mai bune. Rușii i-au interceptat convorbirea și au pus-o pe internet. Ascultați-o. Este fascinant. Apropo, făcând asta, toți au fost promovați în administrația Biden. Când a avut loc Maidanul, am fost chemat imediat. Oh, profesor Sachs, noul prim -ministru ucrainean ar dori să vă vadă să vorbiți despre criza economică. Pentru că sunt destul de bun la asta. Și am zburat spre Kiev și am fost plimbat în jurul Maidanului. Și mi s-a spus cum SUA au plătit banii pentru toți manifestanții Maidanului. ”Revoluția” spontană a demnității.

Războiul din Ucraina și controlul armelor nucleare

Care a fost intenția lui Putin în război? Pot să vă spun care a fost intenția lui. A fost să îl forțeze pe Zelenski să negocieze neutralitatea. Și asta s-a întâmplat la șapte zile de la începerea invaziei. Ar trebui să înțelegeți acest lucru, nu propaganda care se scrie despre asta, vai, negocierile au eșuat și Putin urma să preia Ucraina. Înțelegeți ceva elementar. Ideea a fost să ținem de extinderea NATO. Statele Unite nu sunt la granița Rusiei. Nici mai mult, nici mai puțin. Ar trebui să adaug un aspect foarte important. De ce sunt ei atât de interesați? Pentru că, dacă China sau Rusia ar decide să aibă o bază militară pe Rio Grande (granița SUA-Mexic n.n.) sau la granița canadiană, nu numai că Statele Unite s-ar speria, dar ar fi război în zece minute. Iar Blinken i-a spus lui Lavrov, în ianuarie 2022, că Statele Unite își rezervă dreptul de a amplasa sisteme de rachete oriunde doresc.
Când Zelensky a spus că în șapte zile negociem, cunosc foarte bine detaliile pentru că am vorbit cu toate părțile în detaliu. În câteva săptămâni, a existat un schimb de documente pe care președintele Putin îl aprobase, pe care Lavrov îl prezentase, care era gestionat de mediatorii turci. Am zburat la Ankara pentru a asculta în detaliu ce făceau mediatorii. Ucraina a renunțat unilateral la un acord aproape încheiat. De ce? Pentru că Statele Unite le-au spus să o facă. Pentru că Marea Britanie a adăugat cireașa pe tort punându-l pe (premierul n.n.) Boris Johnson să meargă la începutul lunii aprilie în Ucraina și să transmită. A fi dușman al Statelor Unite este periculos, dar a fi prieten este fatal. Așa că permiteți-mi să spun în încheiere câteva cuvinte despre Trump. Trump nu vrea să piardă. Acesta este motivul pentru care este mai probabil ca acest război să se încheie, pentru că Trump și președintele Putin vor fi de acord să pună capăt războiului. Că Europa se tot dă războinică, nu contează… Războiul s-a terminat. Așa că scoateți-l din calcule. S-a terminat. Și s-a terminat pentru că Trump nu vrea să susțină un ratat. Asta e. Nu e vorba de o mare moralitate, doar că nu vrea să suporte un ratat. Acesta este un ratat. Cea care va fi salvată de negocierile care au loc chiar acum este Ucraina. A doua este Europa.
Europa are nevoie de o politică externă, una reală. Vă rugăm să aveți o politică externă europeană. Veți trăi cu Rusia mult timp, așa că vă rugăm să negociați cu Rusia” a mai spus Jeffrey Sachs. (Traducere și adaptare Bogdan Tiberiu Iacob)/ inpolitics.ro

Distribuie Distribuie Comentarii