Guvernul japonez a aprobat vineri proiectul de lege care va permite împăratului Akihito să-i cedeze funcția fiului său, Naruhito, în ceea ce ar reprezenta prima abdicare a unui ocupant al Tronului Crizantemei în ultimii 200 de ani, informează agenția EFE.

Proiectul acestei legislații speciale, care va modifica actuala lege imperială ce împiedică abdicarea, a fost aprobat într-o reuniune a cabinetului premierului Shinzo Abe.

Legea va fi trimisă tot vineri Parlamentului nipon, unde Executivul speră să o vadă aprobată fără obstacole majore la jumătatea lunii iunie.

După aprobarea acesteia, retragerea lui Akihito va fi prima din Japonia de la cea a împăratului Kokaku în 1817.

Guvernul nipon consideră că momentul potrivit pentru abdicare ar fi în decembrie 2018, când conducătorul țării împlinește 85 de ani și încheie trei decade ca șef de stat.

Noua legislație a fost elaborată special pentru Akihito, pentru a preveni viitoare abdicări, date fiind problemele cu care se confruntă familia imperială în plan succesoral.

Aceste probleme s-au văzut scoase în evidență chiar în urmă cu trei zile, atunci când prințesa Mako, în vârstă de 25 de ani și nepoată a lui Akihito, a anunțat că se va căsători cu un coleg de universitate, ceea ce o va face să-și piardă statutul său regal.

Pe lângă faptul că nu permite abdicarea, legea din 1947 care reglementează casa imperială a eliminat așa-numitele ramuri colaterale, astfel încât toate femeile care se nasc în cadrul casei își pierd statutul regal prin căsătoria cu un om de rând, ceea ce de atunci a redus substanțial numărul membrilor săi.

Anul 2016 a fost martorul unui eveniment istoric și surprinzător în Japonia: Akihito, singurul monarh din lume cu titlul de împărat, le-a mărturisit concetățenilor săi că este obosit și că ia în calcul posibilitatea de a renunța la tron, situație problematică, dat fiind că în Constituția niponă nu se prevede abdicarea.

Într-o intervenție televizată calificată drept excepțională și după 28 de ani de domnie pe Tronul Crizantemei, împăratul Japoniei s-a adresat națiunii în luna august, exprimându-și îngrijorarea că într-o zi ar putea să nu mai fie capabil să-și îndeplinească rolul în calitate de simbol al statului din cauza vârstei sale înaintate și a problemelor de sănătate. Cu toate acestea, monarhul nipon, în vârstă de 82 de ani, a evitat să se refere în mod explicit la abdicare sau când anume va avea loc aceasta, deoarece o astfel de decizie implică proceduri politice și juridice specifice.

Akihito, cunoscut pentru discreția sa extremă, și-a exprimat atunci dorința ca atribuțiile împăratului ca simbol al statului să poată continua în mod stabil și fără nicio întrerupere. Dincolo de surpriza faptului că împăratul a vorbit deschis despre sentimentele sale, o eventuală abdicare a monarhului reprezintă o adevărată durere de cap pentru guvernul de la Tokyo. Pentru ca Akihito să poată renunța la atribuțiile sale și ca acestea să fie preluate automat de prințul moștenitor Naruhito, în vârstă de 56 de ani, ar fi nevoie să fie modificată Constituția japoneză din 1947, care permite exclusiv succesiunea postumă.

În acest sens, guvernul nipon a înființat un comitet de experți pentru a strânge propuneri și pentru a gestiona abdicarea împăratului, care nu poate avea loc mai devreme de anul 2018. Concluziile acestui comitet de experți, se considera anul trecut, ar putea deschide calea elaborării unei legislații speciale care să evite amendarea Constituției, proces mult prea lung și prea complex.

În pofida faptului că în prezent Constituția niponă permite doar succesiunea postumă, dintre cei 124 de împărați pe care i-a avut Japonia până acum, circa jumătate au abdicat, deși ultimul care a făcut acest gest a fost Kokaku, acum două secole.

Născut la 23 decembrie 1933 și educat de tutori imperiali severi, Akihito a fost trimis în timpul celui de-al Doilea Război Mondial în refugiu în munții Nikko, la nord de Tokyo. Când în 1952, în calitate de unic fiu al împăratului Hirohito, Akihito a fost proclamat prinț moștenitor, el știa deja că rolul său se va limita la activități de reprezentare, dat fiind că în Constituția japoneză din 1947 rolul său fusese limitat la cel de 'simbol al statului și al unității poporului japonez'.

Cel de-al 125-lea descendent al celei mai longevive monarhii ereditare din lume a început în 1959 să iasă din șabloane, deși întotdeauna într-o manieră prudentă, când a devenit primul moștenitor al tronului care s-a căsătorit cu o femeie fără rang nobiliar, actuala împărătească Michiko, pe care a cunoscut-o jucând tenis.

Expert reputat în studiul peștilor gobi, interpret la violoncel și autor de poeme japoneze (waka), Akihito are trei copii și patru nepoți. Împăratul, cu o alură fragilă și elegantă, a fost supus unei operații de bypass în 2012, după ce în 2003 fusese operat de cancer la prostată. Tratamentul hormonal care i-a fost prescris cu acea ocazie l-a îmbolnăvit de osteoporoză, iar în 2008 a suferit o hemoragie gastro-intestinală.

În pofida rolului predominant ceremonial și a limitărilor impuse de protocol, Akihito și-a exprimat întotdeauna dorința de a menține legătura cu poporul său. Pe durata întregii sale domnii, Akihito a fost în ochii japonezilor reprezentantul maxim al stabilității și continuității, iar dorința sa de a renunța la tron avea sprijinul a peste 85% din populație.

AGERPRES/ (AS — autor: Vicențiu Purcărea, editor online: Irina Giurgiu)