„Pentru Rusia, care este izolată internaţional şi şi-a uzat forţele terestre din cauza agresiunii împotriva Ucrainei, importanţa cooperării politice şi militare cu China ar putea creşte", arată documentul ministerului japonez al apărării, care dedică acestui subiect un capitol nou, potrivit Agerpres.
În raport se apreciază că posibilitatea unei colaborări ruso-chineze aprofundate în domeniul apărării trebuie „monitorizată cu atenţie”, deoarece ar putea avea un „impact direct” asupra mediului de securitate al Japoniei.
Acest prim raport al guvernului sub conducerea premierului Fumio Kishida a fost publicat în contextul confruntării între Rusia şi G7, grupul naţiunilor celor mai dezvoltate economic, din care face parte şi Japonia. Războiul din Ucraina nu pare să se apropie de final, în ciuda sancţiunilor economice impuse Moscovei de SUA şi aliaţii lor, însă neaplicate de China.
În acelaşi timp, Beijingul a continuat să acţioneze în coordonare cu Moscova, inclusiv printr-o misiune comună de survol cu bombardiere al Mării Japoniei, Mării Chinei de Est şi Pacificului, la sfârşitul lui mai.
Raportul critică Rusia pentru crearea unei situaţii „fără precedent” prin invadarea Ucrainei, acţiune militară "efectuată făţiş, incompatibilă cu legea şi ordinea internaţionale şi care costă vieţi de oameni nevinovaţi". Tolerarea unor astfel de acţiuni ar putea încuraja „implicaţii incorecte” conform cărora modificarea unilaterală a statu-quoului va fi permisă şi în alte regiuni, inclusiv în Asia, de aceea Japonia şi comunitatea internaţională nu trebuie să le treacă cu vederea.
Kyodo apreciază că această declaraţie se referă la China, care potrivit documentului îşi extinde activităţile militare maritime şi aeriene, în special în Marea Chinei de Est. Beijingul "se angajează în încercări unilaterale şi coercitive de a schimba statu-quoul pe baza propriilor afirmaţii".
China continuă să acţioneze „în mod impunător” în problemele maritime în care interesele sale sunt în conflict cu ale altor ţări, inclusiv prin „acţiuni periculoase care ar putea provoca situaţii neprevăzute”. Aceste acţiuni, alături de „transparenţa insuficientă” a politicilor chineze de apărare, constituie „un motiv de îngrijorare gravă” pentru regiune şi pentru comunitatea internaţională.
Este al doilea an în care raportul guvernului nipon afirmă că situaţia Taiwanului este importantă nu doar pentru securitatea Japoniei, ci şi pentru stabilitatea internaţională.
Kyodo reaminteşte că Beijingul consideră Taiwanul o provincie chineză rebelă, care trebuie unită cu China continentală.
În cadrul unei conferinţe de presă după publicarea raportului, ministrul japonez al apărării, Nobuo Kishi, a declarat că „tensiunile regionale sunt în creştere, iar China îşi demonstrează disponibilitatea de a realiza reunificarea cu Taiwanul prin forţă”.
În ceea ce priveşte Coreea de Nord, raportul arată că aceasta a lansat de la începutul anului mai multe rachete, "cu o frecvenţă extrem de ridicată şi într-un mod nou", iar acţiunile sale constituie "ameninţări grave şi iminente" pentru securitatea Japoniei. Phenianul s-ar putea angaja şi în alte "provocări", adaugă documentul; Kyodo apreciază că este vorba de o sugestie a posibilităţii unui al şaptelea test nuclear nord-coreean, primul după 2017.
Raportul solicită indirect creşterea cheltuielilor militare pentru a face faţă situaţiei mai grave de securitate din jurul Japoniei: se menţionează că bugetul apărării a fost limitat de multă vreme la circa 1% din produsul intern brut, adică 5000 de miliarde de yeni (circa 36,2 miliarde de dolari) şi că Japonia se plasează astfel alături de Australia şi Coreea de Sud printre ţările cu cele mai mici procentaje din PIB alocate apărării; cheltuielile respective pe cap de locuitor sunt între o treime şi o jumătate din cele ale unor ţări cum ar fi Regatul Unit, Franţa sau Germania.
Partidul Liberal Democrat, de guvernământ, condus de Kishida, ia în considerare creşterea cheltuielilor de apărare în următorii cinci ani până la circa 2% din PIB sau chiar mai mult, adică la nivelul urmărit de NATO.
