JAFUL SECOLULUI/STATUL şi-a dat ŢEAPĂ de un MILIARD de EURO prin ANRP
Statul, prin nişte interpuşi corupţi, păpuşaţi de mărimi politice de la toate partidele, după cum se vede şi se va vedea, şi-a dat o gaură de un miliard de euro din 2007 încoace.
Curtea de Conturi a observat că mare parte din despăgubirile date de Comisia pentru Stabilirea Despăgubirilor din Autoritatea pentru Restituirea Proprietăţilor a ajuns la câţiva oameni, poţi să îi numeri pe degetele de la mâini. Aceştia nici măcar nu erau moştenitori, ci aşa-zişi samsari care au cumpărat drepturile de proprietate pe nici o zecime din valoarea lor, relatează Digi24.
Autoritatea pentru Restituirea Proprietăţii funcţionează din 2006. În următorii şase ani, conform datelor Ministerului de Finanţe, pe masa instituţiei au ajuns aproape o sută de mii de dosare. Jumătate erau doar în fază incipientă sau aşteptau să fie analizate, iar alte câteva zeci de mii sunt uitate prin sertare. Coincidenţă sau nu, o mare parte din dosarele care şi-au găsit rezolvare, după ce au trecut de toate comisiile, sunt cele litigioase, cumpărate de la proprietarii de drept. În patru ani, după ce a soluţionat astfel de dosare, statul român a îmbogăţit mai mulţi oameni de afaceri cu aproape un miliard de euro.
Potrivit unui raport al Curţii de Conturi, niciunul n-a fost moştenitor de drept, toţi au cumpărat drepturi litigioase de la adevăraţii propietari.
Horia Şchiopu a câştigat cel mai mult. A cumpărat drepturi litigioase cu un milion şi jumătate de dolari şi a primit de la stat 105 milioane de euro.
Mihai Rotaru a folosit aceeaşi reţetă. A scos din buzunar 750.000 de euro pentru drepturile de cesiune şi a încasat aproape 25 de milioane de euro.
Profit a avut şi Marius Barbu. Cesiunea l-a costat până în 500.000 de euro, dar după ce ANRP i-a analizat dosarul, despăgubirea a fost de 20 de milioane de euro.
Schema prin care drepturile litigioase sunt cumpărate este simplă. Moştenitorul de drept strânge documentele de proprietate şi merge la primărie, apoi la prefectură. Acolo, dosarul este verificat şi înaintat către ANRP. În ecuaţie intervine un intermediar, care-l convinge, cu bani, pe proprietar să-i cedeze drepturile litigioase ca să nu aştepte ani de zile un răspuns de la autoritate. Într-un fel sau altul, intermediarul reuşeşte să aibă prioritate, iar documentele sale ajung în faţa comisiei de analiză. De acolo nu mai durează mult şi pune mâna pe despăgubirea mult râvnită.
În ceasul al 12-lea şi după atâtea scandaluri de proporţii, Guvernul a decis să schimbe legea în baza căreia se acordă despăgubirile. Astfel, din 2016 se vor organiza licitaţii pentru drepturile asupra proprietăţilor, iar solicitanţii vor fi departajaţi de un punctaj pe care-l vor obţine, probabil, în funcţie de actele pe care le au.
Cel mai cunoscut dosar de despăgubiri anchetat până acum este cel al lui Stelian Gheorghe. Alina Bica, şefa DIICOT şi Crinuţa Dumitrean, fostă şefă a comisiei din ANRP sunt două dintre persoanele cercetate. Procurorii anticorupţie susţin că statul a fost păgubit cu peste 60 de milioane de euro după o tranzacţie ilegală.
După mediatizarea cazului, un câştigător de astfel de despăgubiri a renunţat subit la bani. Vasile Geambazi, unul din nepoţii omului de afaceri George Becali, era pe lista celor care urmau să primească milioane de euro pentru un teren de aproape 15 hectare din Voluntari, dobândit prin cesiune. A spus că nu mai vrea niciun cent.
