„Jaful secolului” s-a prescris/„Să dăm aceeași declarație, să spunem că e moștenire de la babă”
Ștefan Cristofor, cunoscut om de afaceri român, supranumit de presa tabloidă ”regele saloanelor de înfrumusețare”, a primit o lovitură grea în dosarul privind furtul operelor de artă sustrase din sediul firmei sale, scrie ziare.com .
Hoții, printre care s-au aflat menajera și șoferul personal al milionarului, au scăpat de pedeapsă prin prescrierea faptelor, iar instanța a dispus prin decizie definitivă diminuarea valorii daunelor.
Sentința dată de Curtea de Apel București a finele anului 2023, vine la mai bine de zece ani de la furt, iar unul dintre inculpați a și murit în timpul procesului.
Omul de afaceri are de recuperat 30.000 de euro și 162.800 lei de la hoți. La începutul anchetei, valoarea prejudiciului fusese calculată la suma de aproximativ 300.000 euro.
O parte dintre operele de artă furate din seiful milionarului român a fost recuperată în timpul cercetărilor.
”Jaful secolului”
”Jaful secolului” așa cum a fost supranumit la momentul respectiv furtul operelor de artă s-a petrecut în București în perioada 2012-2015. Ștefan Cristofor era printre altele un cunoscut colecționar, iar obiectele de artă le depozita într-o încăpere aflată la sediul societății, situat în Bulevardul Unirii.
În iunie 2015, Cristofor avea să descopere dispariția unor obiecte de artă din colecția sa, lucrări aparținând unor artiști cunoscuți, a căror valoare era estimată la acel moment la câteva zeci de mii de euro. Știind cum funcționează piața operelor de artă, omul de afaceri a început să cerceteze cataloagele caselor de licitații din Capitală. Așa avea să dea de urma a două dintre tablourile sale care figurau în catalogul aferent licitației din data de 17. 06. 2015, organizat de una dintre cele mai mari case de licitații din România. A început o anchetă pe cont propriu, s-a întâlnit cu organizatorii evenimentului și a cerut date despre cel care adusese obiectele pentru a fi scoase la vânzare.
Menajera, samsar de opere de artă
A descoperit astfel o întreagă încrengătură de intermediari și falși moștenitori la capătul căreia se afla menajera sa, femeia în care avusese încredere și căreia îi încredințase inclusiv cheile care deschideau ușa încăperii folosită ca seif.
Fiind angajată cu carte de muncă, femeia a fost cercetată disciplinar, iar în timpul acestei anchete a mărturisit că în mod constant își fura patronul în complicitate cu șoferul personal al acestuia, angajat în acel post de mai bine de 15 ani.
Tablourile, dar și alte obiecte de artă, precum și haine, lenjerii de pat, tacâmuri sau perdele au fost furate în mai multe etape, începând cu mai 2012 și până în mai 2015 când dispariția obiectelor a fost descoperită întâmplător de proprietar.
Menajera a recunoscut că șoferul a rugat-o la un moment dat să-i permită accesul în camera transformată în seif, curios fiind să vadă ce se află acolo. La ieșire nu a plecat cu mâna goală, ci cu un sac în care pitise mai multe tablouri pe care urma să le vândă pe piața neagră, iar apoi banii urma să-i împartă cu complicea sa.
Afacerea a mers timp de trei ani, în joc intrând mai multe persoane, inclusiv un fost angajat al omului de afaceri, dar și rude ale menajerei. Obiectele de artă (tablouri semnate de pictori renumiți, statuete, bibelouri, ceasuri și decorațiuni vechi) au intrat într-un circuit de samsari de artă și ulterior ajungeau la case de licitații sau consignații. O parte dintre acestea au fost recuperate de proprietar, dar multe și-au pierdut urma.
”Baba”, sursa averii
Intermediarii chemați în anchetă nu și-au recunoscut vina. Ca să explice cum au intrat în posesia tablourilor, au invocat tot felul de povești, ba că sunt moștenire de la rude bătrâne și înstărite, ba că sunt oferite de o servitoare a unei doamne bogate care a dorit să le valorifice prin intermediul lor.
În anchetă au fost dispuse interceptări ale telefoanelor suspecților, dialogurile dintre ei fiind concludente. Când au aflat că se fac cercetări s-au pus de acord să mintă toți la fel și să spună că tablourile le au dintr-o moștenire. ”Să dăm aceeași declarație, să spunem că e moștenire de la babă”.
Totuși, casele serioase de licitație au decis să scoată de pe lista obiectelor scoase la vânzare, operele de artă cu trecut incert și le-au oferit proprietarului.
Ancheta penală a început în 2015, dar a fost nevoie de cinci ani pentru ca dosarul să fie trimis în judecată. Până la finalul procesului, faptele penale s-au prescris, iar cei cinci inculpați (doar patru rămași în viață) au scăpat de pedepse. Au bunurile sechestrare până ce vor acoperi prejudiciul stabilit de instanță.