Jaful care a șocat lumea: ce nu s-a spus până acum despre artefactele geto-dacice furate. România mai are doar 10 brățări regale

Jaful care a șocat lumea: ce nu s-a spus până acum despre artefactele geto-dacice furate. România mai are doar 10 brățări regale

Cel mai mare jaf din istoria Muzeului Drents din Olanda a dus la dispariția unor artefacte geto-dacice de o valoare inestimabilă: coiful de aur de la Coțofenești și trei brățări de aur, expuse în cadrul expoziției „Dacia – Regatul Aurului și Argintului”. Distrugerea acestor artefacte pentru a extrage aurul ar reprezenta o pierdere irecuperabilă, având în vedere că valoarea lor depășește cu mult aspectul financiar, fiind în primul rând simbolică și istorică, parte a moștenirii culturale universale.

Arthur Brand, specialist în recuperarea operelor de artă, supranumit „Indiana Jones al lumii artei”, a atras atenția, cu acest prilej, asupra creșterii alarmante a furturilor de artefacte în Olanda. El a subliniat că hoții utilizează metode din ce în ce mai sofisticate, inclusiv explozibili, pentru a sustrage obiecte de patrimoniu. Brand a descris acest jaf ca pe un semnal de alarmă pentru muzee, avertizând că „această metodă funcționează” și că autoritățile trebuie să reacționeze rapid.

Brand a comparat jaful de la Assen cu alte furturi celebre din trecut, menționând că numeroase obiecte istorice de mare valoare, precum monedele de aur sau tezaurele romane, nu au fost niciodată recuperate.

Dacă aceste artefacte vor fi distruse, pierderea va fi irecuperabilă nu doar pentru România, ci și pentru moștenirea culturală mondială. Care este valoarea lor materială și istorică? De ce sunt atât de importante pentru patrimoniul universal? Ce motive ar putea sta la baza jafului? Ce îi sfătuiesc specialiștii pe hoți în legătură cu aceste comori inestimabile? - iată câteva întrebări la care vom încerca să oferim răspunsuri în acest material.

„România în stare de șoc”

Jaful din Olanda , care a avut loc în ultimul weekend al expoziției „Dacia – Regatul Aurului și Argintului” (VEZI GALERIA FOTO ȘI VIDEO), ce urma să se încheie pe 26 ianuarie 2025, după șase luni de prezentare, a dus la dispariția unor artefacte prețioase din aur și argint din tezaurul românesc.

Cu ajutorul unei explozii , hoții au sustras piesa centrală a expoziției – Coiful getic de aur de la Coțofenești și trei brățări dacice din aur.

Expoziția, desfășurată pentru prima dată la o asemenea scară internațională, includea bijuterii ceremoniale și obiecte religioase datând din mileniul al II-lea î.e.n. Reunind peste 650 de artefacte impresionante, aceasta provenea din colecțiile a 18 muzee din România, toate asigurate pentru o sumă ce depășește 30 de milioane de euro .

Artefactele furate erau comori arheologice de neînlocuit, reprezentând civilizația geto-dacică, care a înflorit pe teritoriul actual al României înainte de cucerirea romană din 106 e.n.

„Furtul unui coif antic din aur din Țările de Jos a lăsat România în stare de șoc”, a titrat presa internațională. În același timp, atât lumea artei, cât și autoritățile olandeze au fost șocate, sperând să recupereze piesa pentru a păstra reputația muzeelor lor ca spații sigure.

Zeci de persoane au furnizat poliției imagini surprinse în noaptea jafului, la cererea autorităților, iar între timp, pe fir a intrat și Interpolul.

„Ați făcut o greșeală. Nu topiți aurul”

Printre cei care au exprimat dubii cu privire la posibilitatea recuperării tezaurului dacic se numără istoricul de artă Arthur Brand, supranumit „detectivul artei” sau „Indiana Jones al lumii artei”. Acesta a caracterizat jaful ca fiind parte a unui fenomen alarmant și a avertizat că Olanda a devenit un punct fierbinte pentru furturile în care sunt folosite explozibili: „Niciun muzeu nu poate fi complet protejat împotriva unor astfel de atacuri”. Brand a subliniat că hoții au realizat eficiența metodei utilizate, iar acum posibilitățile de acțiune sunt nelimitate, în timp ce securitatea muzeelor este vulnerabilă. Aceasta reprezintă o situație extrem de îngrijorătoare din toate punctele de vedere, iar autoritățile – atât poliția, cât și guvernul – trebuie să adopte măsuri rapide pentru a găsi soluții.

„Detectivul artei” și-a exprimat și temerea că artefactele furate nu vor fi recuperate, subliniind că aurul este adesea topit pentru valoarea sa materială. El a făcut referire la cazuri similare, precum furtul unei monede de aur de 100 de kilograme în Berlin, în 2017, și jaful unui tezaur roman din München, care nu au fost recuperate. „Este un scenariu de coșmar pentru orice muzeu. Tablourile sunt adesea furate cu intenția de a fi revândute sau returnate ulterior. Însă aurul este furat pentru a fi topit. Pentru România, aceasta este o tragedie – colecția fiind un simbol al patrimoniului național. Coiful și brățările din aur au fost furate probabil cu intenția de a fi vândute, dar sunt pur și simplu nevandabile. Sunt obiecte extrem de cunoscute la nivel mondial, piese deosebit de frumoase și importante. O lume întreagă le cunoaște. Nimeni nu va dori să le cumpere, pentru că nu le-ar putea expune, vinde sau lăsa urmașilor. Așa că, probabil, au fost furate pentru aur, și – îmi vine greu să spun asta – ar putea fi topite ”, a menționat specialistul pentru presa olandeză.

Jaful din Olanda face parte dintr-un val îngrijorător de furturi din muzee din această țară. În noiembrie 2024, o explozie a facilitat furtul unor litografii Warhol dintr-o galerie din Oisterwijk. Evenimente similare au avut loc în iunie 2022, la târgul de artă TEFAF din Maastricht, și în 2020, la Muzeul Singer Laren, unde a fost furată pictura „Lentetuin” a lui Van Gogh.

Valoarea pieselor furate

Artefactele antice furate din Muzeul Drents din Olanda – în special coiful de aur de la Coțofenești și cele trei brățări dacice – au o importanță extraordinară , nu doar pentru România, ci pentru întreaga umanitate.

Valoarea lor depășește cu mult prețul materialului din care sunt realizate. De exemplu, prețul aurului este de aproximativ 89.000 de euro pe kilogram, însă coiful de la Coțofenești, care cântărește aproximativ 800 de grame, a fost evaluat la mai mult de 4 milioane de euro. Dacă ar fi topit, însă, aurul din coif ar aduce hoților doar aproximativ 60.000 de euro, potrivit experților.

Fiecare dintre cele trei brățări dacice furate cântărea între 700 de grame și 1,2 kilograme de aur. Acestea erau asigurate pentru sume cuprinse între 450.000 și 500.000 de euro. Totuși, în cazul în care ar fi topite, nu s-ar putea obține cel mult 100.000 de euro/bucată.

În schimb, valoarea patrimonială a artefactelor furate este uriașă, ele fiind incomparabile în contextul civilizației geto-dacice. Extrem de rare, unice, cu un caracter distinctiv și fără echivalente din aceeași perioadă, piesele sustrase sunt imposibil de înlocuit, subliniază specialiștii.

Importanța acestor artefacte în moștenirea universală

Atât coiful, cât și brățările din aur furate reprezintă mărturii ale meșteșugului și spiritualității geto-dacice. Într-o postare de pe pagina de Facebook a Muzeului Național de Istorie a României din luna noiembrie a anului trecut, se menționa: „Brățările regale de aur de la Sarmizegetusa Regia sunt, poate, cele mai spectaculoase vestigii dacice cunoscute până în prezent”. De asemenea, coiful de aur era considerat o piesă unică în lume, potrivit istoricilor.

Dintre cele 24 de brățări regale găsite între 1990 și 2001, în zona fostei capitale dacice Sarmizegetusa Regia, România mai deține astăzi doar 10, din cele 13 recuperate între 2007 și 2011. Trei dintre acestea au dispărut în urma jafului din Olanda, iar soarta celorlalte 11, traficate pe piața neagră, rămâne necunoscută.

Se crede că piesele, datate între sec. I î.Hr. și sec. I d.Hr., au fost realizate pentru nobili sau chiar pentru regi, reflectând statutul social al elitei din acea perioadă, având un rol ritualic și simbolic, asociat cu puterea și divinitatea. Împodobite cu motive spiralate și capete de șerpi, simbol al protecției divine în cultura dacică, aceste artefacte sunt printre cele mai valoroase descoperiri ale patrimoniului românesc, demonstrând bogăția și rafinamentul civilizației dacice înainte de cucerirea romană din anul 106 d.Hr..

Coiful de aur de la Coțofenești, descoperit în anii '20 în județul Prahova, datat din secolul V î.Hr., este un simbol al civilizației getice, datorită măiestriei artistice, valorii istorice și semnificației religioase și militare. Reprezentările zoomorfe și mitologice , precum animale fantastice și scene de sacrificiu, sugerează că acest coif avea o funcție ceremonială sau de protecție magică, mai degrabă decât una militară. Funcția ritualică a coifului este confirmată de lipsa urmelor de utilizare în luptă. În plus, piesa reflectă influențele artistice tracice și grecești, evidențiind relațiile culturale ale geto-dacilor cu alte popoare antice.

Cert este că artefactele românești sunt comparabile cu celebrele comori ale altor culturi antice, cum ar fi tezaurul lui Tutankhamon sau bijuteriile din Egiptul antic, care au o valoare esențială pentru înțelegerea acestor civilizații. De asemenea, tezaurele grecești și romane sunt apreciate nu doar pentru valoarea lor materială, ci și pentru legătura lor strânsă cu istoria și mitologia acestor popoare.

Motivele din spatele jafului - pierdere ireparabilă

Jaful de la Muzeul Drents poate fi explicat prin mai multe motive care au determinat hoții să fure artefactele din expoziția „Dacia – Regatul Aurului și Argintului”.

Un posibil motiv este valoarea materială a aurului. Dacă hoții nu ar reuși să vândă piesele ca obiecte de colecție, ar putea opta să le topească pentru a valorifica aurul pe piața neagră. Chiar dacă acest lucru ar însemna pierderea unui patrimoniu istoric inestimabil, aurul rămâne o marfă extrem de valoroasă și ușor de vândut.

Un alt factor important este cererea constantă de pe piața neagră pentru artefacte istorice. Colecționarii privați, inclusiv cei din cercuri ilegale, sunt dispuși să plătească sume considerabile pentru obiecte rare, chiar dacă nu le pot expune publicului.

Pe lângă aceste motive economice, hoții ar putea fi motivați și de factori mai subtili, precum dorința de a șantaja autoritățile sau de a lovi în simbolurile naționale. Artefactele furate din expoziția „Dacia – Regatul Aurului și Argintului” nu sunt doar comori istorice de mare valoare, ci și simboluri ale patrimoniului național al României. Este posibil ca hoții să fi dorit să submineze reputația țării și să lovească în aceste repere ale identității naționale.

În unele cazuri, furturile de artefacte sunt comise la comandă, pentru colecționari bogați care își doresc obiecte unicat. Astfel, aceste comenzi pot constitui o motivație suplimentară pentru hoți, mai ales atunci când piesele furate sunt extrem de valoroase și rare.

O altă posibilă motivație ar putea fi dorința de a obține o răscumpărare. Hoții ar putea spera să negocieze sume considerabile în schimbul restituirii artefactelor furate, știind că piesele sunt unice și extrem de valoroase.

Totuși, experții în domeniu consideră că vânzarea artefactelor furate ar fi extrem de dificilă, având în vedere notorietatea lor internațională. Acest lucru generează temeri cu privire la soarta acestor obiecte. De aceea, se crede că hoții ar putea decide să le distrugă pentru a valorifica doar aurul. Ar fi, astfel, o pierdere ireparabilă, nu doar pentru România, ci și pentru patrimoniul mondial.

Epilog. Un strigăt pentru memorie și identitate

Jaful din Olanda nu reprezintă doar o pierdere materială, ci și o rană adâncă în memoria culturală a României. Este o lecție dureroasă despre fragilitatea tezaurului național și despre pericolul indiferenței față de moștenirea istorică. Mai mult decât atât, acest furt reprezintă un atac asupra identității unui popor, putând fi considerat chiar un act de terorism cultural, care privează nu doar România, ci întreaga lume de mărturii neprețuite ale trecutului.

Coiful și brățările regale sustrase de la muzeul din Olanda nu sunt simple obiecte din aur – ele sunt simboluri ale unor civilizații care au lăsat o amprentă distinctă în istoria Europei. Fiecare spirală gravată, fiecare contur de șarpe sculptat în aur spune o poveste despre măreția geto-dacilor, despre credințele lor, despre legătura profundă cu divinitatea și natura. Fiecare astfel de piesă dispărută nu înseamnă doar un gol în muzeele României, ci o filă ruptă dintr-o carte pe care încă încercăm să o descifrăm.

Poate că este momentul ca România să nu lase ca trecutul să fie risipit în colecții private sau topit pentru câteva zeci de mii de euro. Patrimoniul unei națiuni nu are preț, iar lumea trebuie să știe că moștenirea geto-dacică nu aparține doar românilor, ci întregii umanități.

Sursa: adevarul.ro


Citește și:

populare
astăzi

1 Cine este angajata SRI care a furat 915.000 de lei din fondurile operative și i-a trimis „iubitului” în conturi din Turcia

2 Dezvăluire surprinzătoare despre ce se întâmplă în Ucraina, amănunt foarte puțin amintit...

3 „DeepSeek”, dovada că nu știm niciodată de unde poate veni dezastrul. Unii spun că este doar începutul...

4 Laura Vicol, reacție la zvonurile despre relația cu Leo de la Strehaia. „Îmi asum ce am făcut în viață”

5 Sabalenka, acuzată că a urinat pe nedoritul trofeu primit la Australian Open