Președintele reales al Consiliului Național Secuiesc, Izsak Balazs, a declarat sâmbătă, în cadrul Congresului CNS de la Târgu Mureș, că organizația are un statut de autonomie a ținutului secuiesc și că dorește să obțină autonomia pe cale constituțională, nu prin compromisuri politice.

"În programul prezentat de mine în cadrul Congresului de la Târgu Mureș, elementul principal era statornicia, sunt valori fundamentale ale Consiliului Național Secuiesc care ne dirijează. Avem un statut de autonomie a ținutului secuiesc, dorim să obținem această autonomie pe cale constituțională, pe calea dreptului și democrației, pentru noi acest lucru înseamnă aprofundarea caracterului statului de drept al României în sensul ca toate drepturile de care beneficiază secuii să fie pe bază de legi și instituții și nu pe bază de compromisuri cu Guvernul, în spatele culiselor", a declarat, pentru AGERPRES, Izsak Balazs, după realegerea sa.

Membrii CNS l-au reales, sâmbătă, pe Izsak Balazs la conducerea Consiliului Național Secuiesc, cu 109 voturi pentru, în timp ce contracandidatul său, Farkas Csaba, a obținut 93 de voturi.

Izsak Balazs a afirmat că în cadrul Congresului de la Târgu Mureș a avut parte de o competiție care i-a dat oarecare emoții, întrucât aceste alegeri au avut o miză morală foarte mare.

"Am avut emoții. Cu toate că nu dispunem de putere, nu dispunem de bani publici, CNS are un capital moral care e cunoscut nu doar intern, ci și internațional. Miza morală era mare. Aveam emoții, pentru că eu am crezut și am considerat că am mers pe calea corectă. Au fost unii care au dorit o radicalizare a CNS, dar noi suntem o organizație nonviolentă, refuz orice formă de violență și nu accept decât căi legale. Poziția mea este neclintită! (...) Am primit critici în privința comunicării interne cum că trebuie să facem mai mult. Poate lumea nu știe că hotărârile adoptate de CNS sunt adresate tuturor consiliilor scaunale, care le discută. Când am introdus toate propunerile, ca într-un parlament, atunci am votat, de cele mai multe ori cu unanimitate. Eu nu aș numi această practică ca fiind antidemocratică. Voi încerca să discut și mai mult cu organizațiile scaunale, le voi vizita pe toate cele opt organizații scaunale secuiești", a spus Izsak Balazs.

În privința arborării drapelului catalan alături de drapelul secuiesc pe parcursul Congresului CNS, Izsak a precizat că acesta a fost un mesaj simbolic de solidarizare cu catalanii.

"Cu ocazia referendumului, jandarmeria spaniolă a încălcat dreptul catalan la libera exprimare. Ne-am solidarizat, așa cum și catalanii, reprezentați în EFA, s-au solidarizat cu noi, atunci când, în Târgu Mureș, au fost amendați 84 de activiști de-ai noștri. Au scris o scrisoare ministrului de Interne, iar noi am soluționat conflictul pe cale juridică. Acum am transmis și un mesaj catalanilor în care am spus că, dacă Europa rămâne indiferentă la încălcarea drepturilor fundamentale ale catalanilor, atunci Europa se îndreaptă într-o direcție greșită. E foarte rău dacă organele europene, Consiliul Europei, Parlamentul European nu reacționează la aceste atrocități, care nu sunt justificate. Nu poate fi justificat ca jandarmeria să fie violentă față de cetățenii proprii, neînarmați, care vor să voteze — făcând abstracție la ce se referă acel vot", a afirmat Izsak Balazs.

AGERPRES/(A — autor: Dorina Matiș, editor: Andreea Rotaru, editor online: Adrian Dădârlat)