Îți vine să vomiți de indignare când citești așa ceva! Cum morții mă-sii a ajuns țara asta pe mâna acestor nemernici?
 
Dublarea prețului de achiziție din bani publici de către Primăria Capitalei, condusă de Gabriela Firea, a Parcului Verdi de la controversatul om de afaceri Dragoș Săvulescu, a fost justificată prin intrarea în vigoare a unui amendament formulat de deputatul PNL de Bihor, Ioan Cupșa, și susținut de PSD, la legea privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică. Modificarea a intrat în vigoare pe 8 august 2018, iar tranzacția a fost aprobată de Consiliul General al Municipiului București joi, 6 septembrie, dezvăluie  G4Media.ro .

Proiectul de lege care a permis dublarea despăgubirilor pentru Parcul Verdi a fost iniţiat pe 26 octombrie 2015 de deputatul PNL Gheorghe Udriște și susținut de alți 18 parlamentari PNL.

În forma iniţială a proiectului de inițiativă nu apărea nicio modificare a articolului care a permis acordarea de despăgubiri mai mari de către Primăria Bucureşti proprietarilor Parcului Verdi. Actul normativ ajunge, iniţial, la Senat ca primă cameră sesizată, unde este respins, în aprilie 2016. Proiectul merge apoi la Camera Deputaţilor unde, pe 12 octombrie 2017, primește raport de admitere de la comisiile sesizate în fond. Două săptămâni mai târziu, plenul Camerei retrimite însă inițiativa la comisii.

Acesta este momentul în care apare prima dată amendamentul pe care afaceristul Dragoş Săndulescu l-a invocat pentru majorarea preţului terenurilor din Parcul Verdi, iar Primăria Capitalei a acceptat.

Pe lista amendamentelor respinse, sub numele deputatului PNL de Bihor, avocatul Ioan Cupşa din Oradea, se prevede extinderea inclusiv la spațiile verzi a sferei obiectivelor de “interes public” pentru care urmează să se plătească despăgubiri. Mai exact:

- “La articolul 2 alineatul (1), după litera j) se introduc trei litere noi, lit.k)-m), cu următorul cuprins: “k) lucrări de interes public local de conservare a spaţiilor verzi existente, definite conform prevederilor Legii nr.24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanullocalităţilor, cu modificările şi completările ulterioare şi/sau de amenajare de noi spaţii verzi, în oraşe şi municipii“

Inițiativa este dezbătută din nou de plenul Camerei Deputaților în ședința din 7 noiembrie 2017 și, în mod interesant, este respinsă. Deputatul Ioan Cupșa intervine însă la colegii social-democrați care, după o scurtă discuție cu liberalul, sunt convinși să resupună votului actul normativ pe motiv de ”îndreptare a unor erori”. La cel de-al doilea vot, inițiativa este adoptată cu voturile PSD, ALDE, PMP și PNL.

Mai întâi, cel care susţine că amendamentele respinse de comisii ar trebui aprobate este senatorul UDMR Arpad Marton. Apoi, Ioan Cupsa însuşi:

- “Ce se adaugă la acest text legislativ este ceea ce ne-au cerut primarii pe care cu toții, într-un fel sau altul îi reprezentăm în Parlament, ne-au cerut ca lucrările de amenajare a spaţiilor verzi şi lucrările de regenerare urbană să formeze obiect al acestei legi“.

Parlamentarii celorlalte partide nu au fost însă convinși de argumentele liberalului și au respins inițiativa legislativă, care a primit doar 49 de voturi ”pentru”.

Cu toate acestea însă, aşa cum demonstrează înregistrarea video a şedinţei:

Și cum a fost consemnat în stenograma şedinţei (vezi aici ), după aproximativ 15 minute, timp în care sunt votate alte legi, şi după o discuţie a deputatului Ioan Cupşa cu liderul deputaților PSD, Ioan Munteanu, votul este reluat pentru presupuse vicii de procedură care nu sunt detaliate.

Un pasaj semnificativ din stenograma ședinței de plen a Camerei Deputaților cu momentul resupunerii la vot a proiectului lui Ioan Cupșa, respins cu câteva minute mai devreme:

Domnul Petru Gabriel Vlase (preşedintele de şedinţă) (Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Ioan Cupşa şi cu domnul deputat Ioan Munteanu): Procedură, domnul Cupşa. Procedură, vă rog.

Domnul Ioan Cupşa: Domnule preşedinte, va trebui să reluăm votul, şi vă solicit să încuviinţaţi acest lucru, pentru amendamentele care au fost respinse, supuse votului şi apoi respinse din nou, la Pl-x… Pl-x 209, cred că… dacă nu mă înşel eu, din 2016. Privesc acele modificări care au fost vizate de amendamente, respectiv, modificarea art. 2 alin. (1) şi modificarea art. (2) alin. (3) lit. e). O să vă rog să resupuneţi la vot, pe rând. Iar eu o să dau citire, din nou, acestor amendamente.

Domnul Petru Gabriel Vlase: Rog plenul să se exprime prin vot pentru propunerea de reluare a acestei discuţii, pentru eliminarea erorilor de acolo.”

De data aceasta, amendamentul lui Ioan Cupşa trece fără probleme.

Legea nu intră însă în vigoare imediat. Preşedintele Klaus Iohannis cere reexaminarea, dar Parlamentul îi trimite legea la promulgare exact în aceeași formă. Apoi, inițiativa este atacată la Curtea Constituțională de USR și UDMR.

În niciuna dintre aceste intervenţii, nici în cea a președintelui Iohannis, nici în sesizarea la CCR, nu este atacată integritatea articolului privind spaţiile verzi. Pe 18 iulie 2018, inițiativa este declarată constituţională, iar pe 8 august, este promulgată de Klaus Iohannis și devine legea 233/2018.

Promulgarea legii are loc în pline negocieri dintre Primăria Capitalei şi fostul patron dinamovist Dragoş Săvulescu a sumei pe care municipalitatea urma să o plătească pentru Parcul Verdi. Joi, 6 septembrie, Consiliul General al Municipiului Bucureşti a dat undă verde Primăriei să plătească aproape 50 de milioane de euro pentru 4,6 hectare de teren din Parcul Verdi, invocând exact amendamentul deputatului PNL Ioan Cupșa, deși inițial evaluarea fusese făcută pentru suma de 26,4 milioane de euro.

                                               *****

Saadathi Sohi Manoheher, fostul Patron Antrefrig, Budeanu Speranţa, mama lui Radu Budeanu, fondatorul CANCAN şi Dragoş Emil Săvulescu sunt principalii beneficiari ai înţelegerii. Ei deţin suprefeţe importante pe 6 din cele 7 suprafeţe de teren pe care Primăria Capitalei le cumpără în Parcul Verdi. Toate suprafeţele pe care le vând acum primăriei au fost cumpărate de la foştii proprietari de către cei trei. Majoritatea contractelor de vânzare-cumpărare sunt încheiate la finalul anului trecut sau în acest an. Cele mai multe contrate sunt încheiate de Speranţa Budeanu.

Cine sunt Speranţa şi Radu Budeanu. Radu Budeanu este fondatorul ziarului Cancan. El este cercetat, din 2015, pentru trafic de influență și spălare de bani de către procurorii anticorupție. În acelaşi în dosarul, fostul ministru al Turismului, Elena Udrea, este acuzat de luare de mită de la omul de afaceri Bogdan Buzăianu. Budeanu ar fi intermediat transferul sumei de 5 milioane de dolari de la Buzăianu către Udrea, pentru a facilita derularea unui contract. În acest dosar, Radu Budeanu a plătit o cauţiune de 2 milioane de lei pentru a fi cercetat sub control judiciar. Elena Udrea a fost trimisă în judecată în acest dosar la finalul anului 2017, dar ancheta împotriva fondatorului Cancan continuă şi acum.

Speranţa Budeanu, cunoscută ca fosta prezentatoare TV de pe vremea comuniştilor, Delia Budeanu, este mama lui Radu Budeanu. Ea a apărut de-a lungul timpului în mai multe firme împreună cu fiul său.

Cine este Manochehr Saadati- Sohi. Controversat om de afaceri, a fost patron al pateurilor Antrefrig şi mai este, în prezent, asociat în trei societăţi comerciale:

Persepolis Development SRL – unde este acţionar unic, societate care, cu doar trei angajaţi a avut în 2017 o cifră de afaceri de 21.144.897 de lei şi un profit de 3.548.817 de lei

Palladian Estate SRL – societate care a avut doar doi ani prolifici 2012 – cu o cifră de afaceri de 984.145 lei şi 2013, când a avut o cifră de afaceri de 1.303.832 de lei.

Expo Frig SRL – societate pe care o deţine împreună cu actuala sa soţie, Noemi Roxana Saadati – Sohi şi care a avut, în ultimii ani, cifre de afaceri de aproximativ 500 de mii de lei pe an.

Omul de afaceri iranian cu cetăţenie română deţine hotelul Palladin din cartierul Francez. În 2014, ziarul Puterea susţinea că “pe un teren cumpărat în apropierea Parcului Herăstrău, în calitate de administrator al SC Persepolis Development SRL, construieşte un hotel şi, după câţiva ani, alte trei corpuri de clădire, fiecare cu autorizaţie de construire distinctă (n.n. – autorizaţie pentru blocuri de două etaje, plus mansardă).

După ce vinde în avans apartamentele, iranianul obţine, cu complicitatea autorităţilor locale şi a Inspectoratului de Stat în Construcţii, modificarea proiectelor şi astfel mai ridică încă două etaje de penthouse, fără să consulte proprietarii. Cele două etaje suplimentare, răsărite peste noapte, sunt ridicate, cu încălcarea legii, pe structura de rezistenţă proiectată iniţial.

Distribuie Distribuie Comentarii