În conacul Budișteanu din comuna Budeasa (Argeș) și-a găsit adăpost, într-o seară de noiembrie 1714, Regele Carol al XII-lea al Suediei, un mare lider scandinav. Conacul a fost ridicat de căpitanul Pană din oastea lui Mihai Viteazul.

În localitatea Budeasa din Argeș, la 10 kilometri distanță de Pitești, se află Conacul (Cula) Budișteanu, un monument reprezentantiv pentru cultura și patrimoniul județului.

Legenda spune că acest conac a fost ridicat de Pană, un căpitan din oastea lui Mihai Viteazul. Acest lucru este adeverit de o placă de marmură, aflată la intrare în clădire, care are următoarea inscripţie꞉ „Clădită de căpitan Pană ot Budeasa, în timpul lui Mihai Vodă (1598)”.

Conacul căpitanului Pană din Budeasa este locul unde a fost găzduit în noaptea de 8 spre 9 noiembrie 1714, Regele Carol al XII-lea al Suediei. Prezența sa este consemnată printr-o inscripție aflată la etajul conacului: „Carol XII, regele Suediei, fugărit de vrăjmași, s-a ascuns și odihnit aici”.

„Conacul Budiștenilor este un monument care impresionează prin construcția sa arhitectonică, cât și prin poveștile din spatele acesteia. Mai ales că tradiția istorică amintește de căpitanul din oastea lui Mihai Viteazul, Pană din localitatea Budeasa, care a fondat acest conac boieresc drept feudă pentru linia dinastică a familiei sale, familia Budiștenilor. Tot legat de povestea și importanța istorică a Conacului Budiștenilor stă inscripția în placa de marmură de pe conacul Budișteanu, conform căreia Carol al XII-lea, mare rege al Suediei, într-o misiune diplomatică, a poposit pentru o noapte în conacul din localitatea Budeasa, acesta dorind să ajungă în Transilvania parcurgând traseul Turnu Măgurele - București – Pitești – Câmpulung”, a precizat pentru „Adevărul“ Antonio Luigi Luca, muzeograf Istorie modernă și contemporană la Muzeul Județean Argeș.

Cum a ajuns monarhul suedez să fie găzduit la Conacul Budiștenilor

Carol al XII-lea (1682-1718) a fost monarh al Suediei, între anii 1697 și 1718. A ocupat tronul la vârsta de 15 ani, iar trei ani mai târziu a părăsit țara pentru a se angaja într-o serie de lupte. Domnia sa a coincis cu Marele Război al Nordului (1700-1721), împotriva Rusiei, Saxoniei și Danemarcei-Norvegiei, țări care au creat o coaliție împotriva Suediei.

În anul 1708, regele suedez Carol al XII-lea a invadat Rusia, acțiune militară ce s-a sfârșit printr-o înfrângere dezastruoasă a suedezilor și o victorie impresionantă a rușilor conduși de țarul Petru I la Poltava, la data de 8 iulie 1709. Apoi, regele Suediei a căutat refugiu în sud, în Imperiul Otoman. Poarta l-a acceptat pe monarhul scandinav, iar Carol al XII-lea, împreună cu 1.000 de soldați, și-a instalat o tabără la Tighina, în Moldova.

După un timp, sultanul otoman Ahmed al III-a i-a sugerat regelui Suediei că venise timpul să se întoarcă în propriul său regat. Pentru că s-a opus, el a fost capturat de otomani. După o perioadă de prizonierat a reușit să se elibereze, iar în 1714 și a început să-și planifice călătoria înapoi în Suedia, trecând și prin Țara Românească. Cu această ocazie ar fi trecut și prin Argeș, în drumul de întoarcere spre ţara sa.

Într-un scurt popas, Carol al XII-lea a stat în conacul boierului Budişteanu, situat astăzi pe teritoriul comunei Budeasa. „Ca să ajungă de la Pitești la Câmpulung, oraș de graniță cu Imperiul Habsburgic, legenda spune, după placa de marmură inserată pe Conacul Budiștenilor, că a poposit pentru o noapte aici, după care și-a continuat traseul ajungând la Câmpulung, iar de acolo spre Rucăr-Bran, urmând să intre în Imperiul Habsburgic și apoi să ajungă înapoi în regatul Suediei”, a mai adăugat muzeograful Antonio Luigi Luca.

A ajuns în siguranță în țara sa, dar la patru ani distanță, la data de 30 noiembrie 1718, monarhul suedez Carol al XII-lea și-a pierdut viața, fiind împușcat în timpul unei expediții militare în Norvegia.

Istoricul Conacului Budiștenilor

În prezent, Conacul Budiștenilor este alcătuit din corpul vechi, care a fost reconstruit în perioada 1762-1764, de către marele armaș Șerban Budișteanu. A fost reparat și modificat în anul 1870, modificările structurale fiind efectuate de generalul Alexandru Budișteanu, fost aghiotant al regelui Carol I, prefect de Argeș și senator în două legislaturi. În perioada 1922-1927, inginerul Dimitrie Budișteanu a extins suprafața cu un corp important de clădire.

Corpul vechi, care poate fi asimilat funcțiunii de culă, are plan compact, dreptunghiular. Partea cea nouă este compusă din bucătăria de la parter și dormitoarele de la etaj și o nouă aripă a conacului. Conacul Budiștenilor este amplasat în parcul amenajat post 1877, după proiectul generalului Alexandru Budișteanu, unul dintre restauratorii ansamblului arhitectural.

Curtea boierilor Budișteanu a fost edificată în secolul al XVI-lea. În prezent, Ansamblul boierilor Budișteanu este alcătuit din Conacul Budișteanu și parcul cu anexele conacului. Acestea sunt despărțite de un zid de piatră de Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, monument istoric ridicat în perioada 1796-1804 de frații Budișteanu: marele armaș Șerban și postelnicul Nicolae. În pronaosul bisericii sunt înmormântați boieri Budișteni, iar în cimitirul bisericii sunt cruci vechi de piatră, din secolul al XVII-lea.