În opinia istoricului de la Yale Timothy Snyder, Occidentul are de foarte multă vreme o înțelegere profund greșită asupra Rusiei, care a devenit înrădăcinată, relatează FT.

Acesta a pornit, într-un interviu referitor la contextul mai larg în care a survenit invazia rusă în Ucraina, de la observația că Occidentul evită să recunoască pertinența unei comparații sau chiar unei echivalențe între Rusia și Germania nazistă. Istoricul argumentează că invazia din februarie 2022 poate fi considerată „un al doilea moment 1938” – anul semnării Acordului de la Munchen între marile puteri europene și Hitler prin care o regiune de graniță a Cehoslovaciei locuită majoritar de etnici germani era cedată Germaniei.

„Pentru mine personal, raportarea la 1938 este de fapt foarte importantă, întrucât a fost o greșeală teribilă. Dacă Marea Britanie și Franța ar fi susținut Praga, asta ar fi făcut imposibil cel de-al doilea război mondial - sau cel puțin în forma pe care a luat-o”, spune Snyder. „Războiul din Ucraina este oribil, dar faptul că Rusia nu a fost împăciuită este un semn despre care aș vrea să cred că arată că am învățat ceva”.

Istoricul găsește ciudată „ezitarea” manifestată de occidentali de a califica Rusia un stat fascist, argumentând că, de fapt, analogia se susține la mai multe niveluri.

Occidentul nu și-a putut face o idee clară din perspectivă istorică asupra Rusiei, ceea ce Snyder consideră că este sursa percepției greșite și persistente despre Putin potrivit căreia se prea poate să fie un politician cinic peste medie, dar până la urmă este unul abordabil, de factură vestică.

În realitate, ideile radicale ale lui Putin au fost minimalizate în mod dezastruos: „Se pare că până la urmă ideile contează. Până nu demult, discuțiile politice [occidentale] despre Putin au fost modelate de propriile noastre idei despre tehnocrație, pragmatism și stabilitate - categorii care cred că deja nu mai sunt de actualitate”.

Din perspectiva istoricului american, concepția lui Putin, inclusiv cea despre guvernare, s-a dezvoltat pe o perioadă lungă de timp, dar mugurii a ceea ce a devenit ulterior o ideologie extrem de limpede au fost acolo de la bun început.

„Când Putin a revenit în funcția de președinte [în 2012], puteai întrezări în proclamațiile sale în limba rusă, în interviurile radiofonice și în presa scrisă, o viziune clară asupra lumii, care este, în esență, viziunea care ne-a devenit mai familiară din februarie 2022, conform căreia nu este vorba despre state, ci despre civilizații; nu este vorba despre interese, ci despre misiuni”, a explicat Snyder.

Al cui război este?

„Acest război este purtat de o mulțime de oameni care nu se numesc Vladimir Putin. Persoana care a apăsat butonul pentru a lansa acea rachetă asupra [restaurantului din] Kramatorsk care a ucis-o pe Victoria Amelina (scriitoare ucraineană și prietenă cu istoricul -n.red) și pe acei copii ... zecile de mii de soldați ruși care luptă și ucid în Ucraina acum .... ”, subliniază Snyder, explicând că problema este atât de natură morală, cât și empirică, privitor la faptele propriu-zise și cine este vinovat pentru ele.

„Putin va muri, iar atunci când se va întâmpla, înseamnă asta că tot restul este iertat? Toate crimele? Deportările, răpirile de copii, violurile, castrările, uciderea elitei ucrainene? Cum pot fi procesate toate acestea în conformitate cu ideea că acesta este doar războiul lui?”

Ar putea fi mai rău fără Putin?

Problemele pe care le are Occidentul să interpreteze corect Rusia nu se reduc la Vladimir Putin sau trec dincolo de el, explică istoricul american.

„Ultimii 30 de ani ne-au arătat destul de clar că nu avem de fapt o capacitate prea mare de a influența Rusia... am demonstrat de fiecare dată că nu schimbăm nimic în interiorul Rusiei."

În acest context, revolta declanșată de șeful grupării militare Wagner, Evgheni Prigojin, nu este neapărat un semnal negativ.

„Găsesc că interludiul lui Prigojin este de fapt destul de liniștitor, pentru că ne arată că există ruși care înțeleg perfect situația din Ucraina; că rușii sunt capabili să uite complet de Ucraina atunci când există un stres mai important- atunci când există o luptă reală pentru succesiune, ei nu vorbesc decât despre ei înșiși”.

Căi diferite

Occidentul se învârte în cerc agitându-se și revenind mereu la întrebarea aparent insolubilă: ce crede Rusia despre acest război? constată istoricul, explicând că, procedând astfel, inclusiv prin tot felul de studii ale mentalității ruse, Occidentul presupune că poate oferi rușilor rampe de ieșire/soluții de care nu ar fi capabili ei înșiși.

„Sunt două basme diferite, așa cum spun polonezii”, rezumă istoricul ideea sa că pur și simplu Rusia are o perspectivă diferită și astfel o cale proprie de a face lucrurile.

În acest sens, Occidentul pare să uite faptul că nu are în față un stat-națiune în oglindă cu al său. Este vorba de o paradigmă a puterii complet diferită, spune Snyder.

„Ideea este că Rusia nu poate avea o politică internă. Elita a furat toți banii, toate legile sunt corupte și nu există aproape nicio mobilitate socială sau posibilitate de schimbare în viața majorității rușilor, așa că politica externă trebuie să compenseze și să ofere materia primă - scenografia - pentru guvernare”, subliniază Snyder.

„Problema este că nu te poți ocupa cu adevărat de probleme politice de prim rang fără istorie”, argumentează Timothy Snyder precizând că, de la încheierea Războiului Rece, Occidentul a adoptat o abordare pragmatică asupra politicii și a renunțat la exercițiul istoric.

Acest lucru a făcut ca Occidentul să fie mai puțin competent în relaționarea sa cu alte țări, și, totodată, mai slab în ceea ce privește fundamentele sale democratice, deoarece „fără istorie ... cele mai inepte mituri devin normale. Cum ar fi că America ar fi măreață, sau un botez la Kiev în secolul al IX-lea [O poveste favorizată în special de Putin pentru a justifica sinonimia Ucrainei cu Rusia]. Istoria ne oferă mai multe moduri de a privi”, subliniază istoricul american autorul printre altele a volumului „Despre tiranie” (2018). De la invazia rusă în Ucraina, Snyder a publicat pe You Tube o serie de conferințe despre istoria modernă a Ucrainei.