Regiunea separatistă Transnistria este o fâșie îngustă de pământ între râul Nistru și granița cu Ucraina care s-a desprins din Republica Moldova în 1990. Separarea vine în urma unor tensiuni cauzate de îngrijorările cu privire la naționalismul moldovenesc.

Comunitatea internațională nu îi recunoaște statutul de stat autoproclamat, iar guvernul de facto, care rămâne în conflict cu Republica Moldova, este susținut economic, politic și militar de Rusia, care are aproximativ 1.500 de soldați în Transnistria.

În 2006, un referendum nerecunoscut de Republica Moldova, reafirma dorința de independență a teritoriului și unirea cu Rusia.

Vadim Krasnoselsky este președinte din decembrie 2016 și a fost reales în alegerile din decembrie 2021. El și-a exprimat în numeroase ocazii sprijinul pentru ca Transnistria să facă parte din Rusia.

Autoritățile separatiste exercită un control strict asupra presei. Numeroase posturi de televiziune sunt deținute fie direct de guvernul regiunii, fie de grupuri de afaceri care au legături strânse cu autoritățile, potrivit BBC .

Istoria separării regiunii Transnistria

După cel de-al Doilea Război Mondial, Moscova a creat precursorul Moldovei - Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, din două elemente disparate: regiunea Nistrului - în mare parte rusofonă, fostă parte autonomă a Ucrainei, și regiunea vecină - Basarabia, care a făcut parte din România între 1918-1940.

Însă, în ultimele zile ale Uniunii Sovietice, în regiunea Nistrului a crescut îngrijorarea cu privire la naționalismul moldovenesc în creștere și la posibila reunificare a Moldovei cu România. O lege din 1989 a făcut din limba moldovenească o limbă oficială , ceea ce a sporit tensiunea, iar regiunea s-a desprins în septembrie 1990.

Forțele paramilitare din teritoriul separatist au preluat instituțiile publice moldovenești din zonă în 1991. Luptele s-au intensificat, culminând cu o bătălie pe malul drept al Nistrului în iunie 1992. Până la 700 de persoane au fost ucise în acest conflict.

În iulie 1992 a fost semnată o încetare a focului și a fost stabilită o zonă de securitate demilitarizată. Aranjamentul a fost impus de trupele armatei ruse, deja staționate pe teritoriu.

Potențial economic scăzut de izolarea internațională

Deși este dominată de vorbitori de limbă rusă, aproximativ 40% din populația din Transnistria are ca primă limbă moldovenească, care este practic identică cu româna. Guvernele occidentale și grupurile de apărare a libertății presei afirmă că publicațiile antiguvernamentale se confruntă cu restricții serioase, adăugând că jurnaliștii se autocenzurează adesea. Aceste afirmații sunt negate, însă, de oficiali.

Transnistria conține cea mai mare parte a infrastructurii industriale a Republicii Moldova, dar potențialul său economic este limitat de izolarea sa internațională.

Regiunea are propria monedă, constituție, parlament, steag și imn. Rusia sprijină regiunea cu asistență financiară, dar are o reputație proastă în ceea ce privește corupția, crima organizată și contrabanda și a negat acuzațiile de vânzare ilegală de arme și de spălare de bani.

Moscova, acuzații grave

În urmă cu câteva zile, Ministerul rus al Apărării a acuzat Kievul că face „pregătiri" pentru o „invazie" a Transnistriei. Diplomația rusă a amplificat vineri mesajul, susținând că Ucraina a masat „personal și echipamente militare" în apropierea Transnistriei și că există „desfășurare de poziții de tragere a artileriei și o creștere fără precedent a zborurilor dronelor ucrainene" deasupra teritoriului, scrie HotNews.

„Avertizăm Statele Unite, țările membre NATO și Ucraina împotriva oricăror astfel de aventuri. Nimeni nu ar trebui să aibă nicio îndoială că Forțele Armate Ruse vor răspunde în mod adecvat provocării regimului de la Kiev, dacă este cazul, și vor asigura protecția compatrioților noștri, a contingentului rus de menținere a păcii, a personalului militar și a depozitelor militare din Transnistria”, a spus ministerul.

Amenințarea Moscovei vine la doar o zi după ce Ministerul rus Apărării rus a acuzat, joi, Ucraina că plănuieşte să invadeze în viitorul apropiat Transnistria, teritoriul separatist din estul Republicii Moldova, după o operaţiune sub steag fals. Această creștere a tensiunii survine în contextul în care noul premier moldovean Dorin Recean a cerut recent retragerea trupelor rusești din Transnistria, ceea ce a provocat furia Kremlinului.

Autoritățile pro-europene de la Chișinău au acuzat anterior Moscova că încearcă să provoace o lovitură de stat în Moldova.

Ministerul Afacerilor Externe al României condamnă alegaţiile, lipsite de fundament, conţinute în comunicatul Ministerului Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse de vineri privind regiunea transnistreană a Republicii Moldova, precum şi retorica ameninţătoare şi provocatoare utilizată.

"Propagarea intenţionată de informaţii fără corespondenţă în realitatea de pe teren reprezintă o abordare extrem de periculoasă, în contextul actual de securitate, în care Federaţia Rusă îşi intensifică războiul de agresiune împotriva Ucrainei. Este inacceptabilă această încercare de creare artificială de tensiuni şi destabilizare în regiune şi în legătură cu Republica Moldova", precizează MAE român

Ministerul român face apel la "responsabilitate, la abandonarea retoricii agresive, escalatorii şi provocatoare, precum şi la abţinerea de la orice declaraţii şi acte care pot afecta stabilitatea regiunii şi a Republicii Moldova".