Despre mamele celor mai renumiți voievozi român se știu puține lucruri. Cronicarii și apoi istoricii timpurii au preferat să vorbească mai degrabă despre tații acestora. Informațiile disponibile sunt interesante, mai ales în privința originii etnice a acestora.

Mama lui Mircea cel Bătrân FOTO wikipedia

Românilor le sunt cunoscute mai degrabă numele taților marilor voievozi ai neamului, cei de pe urma cărora domnitorii au moștenit tronul. Dar despre mamele acestor voievozi faimoși se știu puține lucruri, deși ele au fost responsabile cu educația acestor personalități a istoriei românilor.

Din puținele informații existente reiese însă că unele au avut o poveste interesantă și totodată iese la iveală și faptul că aveau origini etnice diverse. Dacă istoriografia naționalistă din perioada comunistă insista pe puritatea etnică a voievozilor români, în special, prin originea mamelor reiese faptul că aceștia aveau și sânge grecesc sau chiar unguresc, în unele cazuri.

Mircea cel Bătrân, voievodul român cu sânge grecesc

Unul dintre cei mai faimoși voievozi români este fără îndoială Mircea cel Bătrân . Acesta a domnit în perioada 1386-1418 în Țara Românească și a fost unul dintre cei mai importanți principi Valahi. Faimos pentru victoria contra turcilor de la Rovine, Mircea cel Bătrân a extins granițele Valahiei și a asigurat o stabilitate politică și economică aparte.

Mircea s-a născut în 1355 la Curtea de Argeș și a fost fiul lui Radu I, unul dintre urmașii lui Basarab I Întemeietorul. Pe mama lui Mircea cel Bătrân o chema Kalinikia - sau Ana-Călina, cum i-a rămas numele după ce s-a călugărit. Despre ea se știe că a fost soția lui Radu I și că era de origine grecească, fiind o prințesă bizantină, după spusele lui Nicolae Iorga. Prin intermediul originii ei, Mircea cel Bătrân ar fi moștenit titlul de despot.

În plus, bunica lui Mircea cel Bătrân se numea Maria Lackfi și era dintr-o puternică familie maghiară. Cu alte cuvinte, prin intermediul femeilor din familia sa, Mircea cel Bătrân avea și sânge grecesc, dar și unguresc.

Mihai Viteazul și mama sa din inima Epirului

Un alt voievod foarte renumit, unul dintre cei faimoși, după unirea provizorie a teritoriilor locuite de români în Evul Mediu, adică Țara Românească, Moldova și Transilvania, a fost fără îndoială Mihai Viteazul. Aceasta a fost domnitor al Țării Românești în perioada 1593-1600.

Se presupune că Mihai Viteazul a fost bastardul lui Pătrașcu cel Bun, un alt domnitor al Valahiei. Studiile, dar și istorici precum P.P. Panaitescu cred, însă, că Mihai și-a fabricat această descendență pentru a obține tronul și că în realitate era de origine umilă. A avansat pe scara socială datorită priceperii sale și a banilor unchiului său Iane Cantacuzino.

Mihai s-a născut în 1558 în Târgul de Floci, din Ialomița, lângă Dunăre, aproape de Vadu Oii-Hârșova, acolo unde mama sa se ocupa cu negoțul de blănuri. Tatăl lui Mihai Viteazul este necunoscut, însă se știe că pe mama sa o chema Teodora (Tudora) Cantacuzino. Puținele informații care există arată că avea origine grecească fiind născută în Epir. Cel mai probabil s-a născut în 1535, iar cronicarul Baltasar Walter considera că era sora lui Iane Cantacuzino, alături de care a ajuns în Târgul de Floci și l-a născut pe Mihai Viteazul.

Este posibil ca tatăl voievodului să fi fost tot un epirot. Teodora Cantacuzino făcea partea dintr-o elită negustorească bizantină, dintr-o familie cu posibilități materiale serioase.

Alte surse spun că Teodora era sora lui Șaitanogul, unul dintre cei mai importanți negustori de origine greacă din Imperiul Otoman.

Cert este că după 1593, odată cu înscăunarea lui Mihai Viteazul, Teodora Cantacuzino se mută la Curtea Domnească. În 1599, atunci când Mihai Viteazul intră în Transilvania, Teodora se călugărește la mănăstirea Ostrov și își schimbă numele în Teofana.

Mama lui Ștefan cel Mare, româncă sadea

Mama lui Ștefan cel Mare a fost făcută celebră de Dimitrie Bolintineanu , cunoscutul autor al volumului de poezii „Legende Istorice”. Se numea Maria Oltea și era româncă get-beget, cel puțin asta arată informațiile care există în legătura cu originile și povestea sa.

Maria Oltea s-a născut în 1405 și era fiica unor boieri din ținutul Trotușului, din Țara de Jos a Moldovei. Provenea dintr-o familie boierească importantă având în vedere că fratele ei, Vlaicu, a ajuns pârcălab.

S-a măritat de tânără, probabil cu un boier din zona Bacăului, și a avut cinci copii. L-a cunoscut pe tatăl lui Ștefan cel Mare, pe Bogdan al II-lea, abia când avea 35 de ani. Tot la acea vârstă l-a născut și viitorul voievod.

Maria Oltea l-a însoțit pe fiul ei în exil, după uciderea lui Bogdan al II-lea la Reuseni. După ce Ștefan cel Mare obține tronul în Moldova, se călugărește la Schitul Sfântul Nicolae din Poiana Siretului, unde și moare la vârsta de 57 de ani.