Isteria se răspândeşte mai repede decât coronavirusul în țările din estul Europei
Frica şi dezinformarea s-au răspândit mult mai repede decât virusul în statele Europei emergente, ceea ce a complicat provocarea pentru sănătatea publică şi a expus disensiunile politice, scrie publicația Emerging Europe , preluată de Rador.
De când o serie de cazuri de coronavirus (COVID-19) au lovit Italia, la începutul acestei săptămâni, guvernele din toată Europa emergentă s-au întrecut în pregătiri pentru o posibilă pandemie.
Oficialii Uniunii Europene au avertizat că trebuie să se facă mai multe pregătiri pentru apariţia de noi focare şi au pledat pentru un răspuns coordonat. „Evaluarea noastră actuală este că probabil vom vedea o situaţie similară [cu Italia] şi în alte ţări din Europa, dar imaginea poate diferi de la o ţară la alta”, a declarat Andrea Ammon, directorul Centrului European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor.
„De asemenea, trebuie să luăm în considerare necesitatea de a ne pregăti pentru alte scenarii – de exemplu, focare mari în alte părţi din Europa”. Virusul în sine este moderat infecţios şi are simptome similare gripei comune. Până în prezent, rata sa de deces este de aproximativ 3%, de obicei afectându-i pe cei cu complicaţii medicale anterioare. În timp ce rata mortalităţii gripei este puţin mai mică, imprevizibilitatea coronavirusului le aduce oficialilor necunoscute ce necesită o coordonare politică fără precedent.
În Europa emergentă a existat o tendinţă ca guvernele să utilizeze epidemia ca pe o modalitate de a-şi demonstra puterea şi competenţa. Cu toate acestea, politizarea epidemiei poate avea impacturi diferite, în care aroganţa în funcţie se poate transforma într-o lipsă de voinţă de a admite erori în sistemele de sănătate publică. Pe de altă parte, dezastrul este o şansă pentru ca guvernele să îşi prezinte ostentativ abilităţile de conducere şi multe iau toate măsurile pentru a se asigura cel puţin că dau impresia de a ţine sub control situaţia. Din Bulgaria până în Estonia, oficialii asigură populaţia că fac tot ce pot pentru a fi pregătiţi.
În Polonia, prim-ministrul Mateusz Morawiecki le-a spus polonezilor că ţara este „pregătită pentru un atac al coronavirusului”. Asta, după ce ministrul Sănătăţii, Łukasz Szumowski, a făcut controversata declaraţie că „este inevitabil” ca epidemia să ajungă în Polonia. Szumowski a anunţat de atunci deschiderea unei linii de asistenţă specială dedicată epidemiei şi va iniţia distribuirea de pliante pentru transportul pe calea ferată şi pentru alte reţele de transport. Membrii opoziţiei au criticat această abordare, considerând că guvernul este nepregătit. „Polonia este complet nepregătită pentru a se apăra de coronavirus. Conferinţele premierului despre apărarea împotriva coronavirusului sunt toate minciuni. Cuvintele nu pot proteja de boli. Nu este vorba despre a semăna panică, dar prevenirea este mai bună decât vindecarea”, a spus Wadim Tyszkiewicz, senator de opoziţie.
Cu toate acestea, în Ungaria, Gergely Gulyás, şeful de cabinet al premierului, a susţinut declarațiile lui Szumowski, menţionând că există şanse mici ca Ungaria să poată evita epidemia. Cu toate acestea, a remarcat ameninţarea pe care o prezintă frica în jurul virusului, asigurând presa că va fi informată imediat şi direct dacă cineva din Ungaria va contacta virusul, adăugând că „nu există loc pentru a răspândi ştiri false, lucru care constituie o infracţiune”.
În Cehia, guvernul încearcă să liniştească temerile cetăţenilor. „Republica Cehă este cu siguranţă printre statele membre ale UE care au luat cele mai stricte măsuri”, a declarat ministrul Sănătăţii, Adam Vojtěch. Consiliul de securitate a discutat situaţia pe 25 februarie, iar aeroporturile au luat măsuri speciale împotriva virusului.
În toată regiunea, unele călătorii au fost restricţionate, iar ţările cu legături comerciale puternice cu Italia, precum Croaţia, anulează trenuri şi instalează puncte de control. România, care are o mare diaspora în Italia, a fost lovită de un val de isterie colectivă, cu supermarketuri luate cu asalt de cumpărători care îşi fac stocuri cu produse esenţiale. Asta, în ciuda faptului că ţara are un singur caz confirmat de virus. Un bărbat asiatic a fost târât cu violenţă afară din metroul bucureştean de indivizi rasişti, pe 25 februarie.
Preşedintele Serbiei, Aleksandar Vučić, i-a solicitat directorului regional pentru Europa al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, Hans Kluge, asistenţă suplimentară pentru reducerea răspândirii. Cei doi au fost de acord că răspândirea panicii şi a ştirilor false în Serbia şi în regiune este mult mai periculoasă decât ameninţarea virusului în sine. Într-o declaraţie publicată pe 26 februarie, Kluge i-a asigurat pe sârbi că ţara este bine pregătită să abordeze orice risc pentru sănătate.
Din punct de vedere economic, virusul a avut un impact semnificativ şi a iniţiat un declin global al pieţelor. Multe rute comerciale şi instalaţii de producţie au fost afectate, şi dacă pieţele mari precum China şi SUA încetinesc, va fi imposibil ca Europa emergentă să evite să fie afectată. „Când începi să ai impact asupra Europei de Vest şi când începi să ai impact asupra Statelor Unite, ai un impact asupra economiei globale mai semnificativ, deoarece afectezi aceste pieţe ale cererii”, spune Yousef Abbasi, un strateg pentru piaţa globală. Ministrul Finanţelor din Lituania, Vilius Spoke, a reluat aceste observaţii, spunând la radio LRT: „În orice caz, vor exista implicaţii pentru Lituania, deoarece există atât efecte directe, prin lanţuri de aprovizionare perturbate, cât şi efecte indirecte, prin scăderea cererii”, adăugând că „altfel spus, atât producţia, cât şi comerţul internaţional ar putea fi afectate”.
Traducerea Rador: Cristina Zaharia
