Israel: Soarta guvernului Netanyahu, incertă după demisia lui Lieberman (AFP)
Incertitudinea rămâne totală în ce priveşte supravieţuirea guvernului israelian condus de Benjamin Netanyahu la două zile după demisia ministrului apărării, Avigdor Lieberman, care a protestat astfel faţă de armistiţiul încheiat cu grupările palestiniene din Fâşia Gaza, notează vineri AFP.
O întâlnire între Netayahu şi ministrul educaţiei, Naftali Bennett, prevăzută pentru vineri - conform presei -, ar putea tranşa soarta guvernului considerat cel mai de dreapta din istoria Israelului.
Netanyahu, care mai dispune de o majoritate de doar un vot în parlament după demisia lui Lieberman, trebuie să decidă dacă se pliază cererilor partidului naţionalist religios al lui Bennet, Căminul Evreiesc. Acesta condiţionează rămânerea în coaliţie de oferirea portofoliului rămas disponibil liderului său.
Comentatorii politici nu dau însă multe şanse coaliţiei, din diferite motive.
Mai întâi, ar trebui ca Netanyahu să depăşească numeroase reticenţe pentru a-i oferi o astfel de 'trambulină' potenţială unui politician care nu îşi ascunde ambiţiile şi faţă de care are o aversiune notorie. Cotidianul Israel Hayom, care îl susţine de mult timp de Netanyahu, nu exclude totuşi această ipoteză.
Însă alţi doi miniştri indispensabili coaliţiei, Moshe Kahlon (finanţe) şi Arieh Deri (interne), îi reduc marja de manevră. Cei doi l-au presat joi pe Netanyahu să provoace alegeri anticipate cât mai curând posibil şi să nu-l numească pe Bennett la Ministerul Apărării, a scris presa.
Premierul are în faţă o alegere dificilă după ce Avigdor Lieberman a demisionat de la Ministerul Apărării, a doua zi după încetarea focului încheiată indirect de Israel cu mişcarea islamistă Hamas şi aliaţii acesteia în Fâşia Gaza.
Armistiţiul a îndepărtat, măcar provizoriu, spectrul unui al patrulea conflict în zece ani în enclava palestiniană.
Lieberman, partizan al mâinii forte împotriva mişcării Hamas, la putere în Gaza, a denunţat o 'capitulare în faţa terorismului' şi a cerut alegeri legislative 'cât mai curând posibil'.
Scadenţa alegerilor este în mod normal fixată în noiembrie 2019, dar de mai multe luni planează spectrul alegerilor anticipate, întreţinut cu bună-ştiinţă de Netanyahu însuşi.
Premierul are autoritatea de a dizolva parlamentul, caz în care israelienii ar fi convocaţi la urne în termen de 90 de zile.
Pentru Netanyahu, perspectiva de a conduce guvernul cu o majoritate minimală şi greu controlabilă nu este atrăgătoare, dar el trebuie să cântărească între acest risc şi cel al unui context electoral defavorabil.
Premierul ar dori să pună o distanţă cât mai mare între 'evenimentele stânjenitoare' recente din Gaza şi alegeri, motiv pentru care ar putea accepta numirea, măcar temporară, a lui Bennet la Apărare, scrie Israel Hayom.
Armistiţiul pare să-i fi ştirbit imaginea de cel mai bun garant al securităţii Israelului, mai ales printre locuitorii din vecinătatea Fâşiei Gaza, în rândul cărora se află numeroşi votanţi ai partidului său Likud. Mai multe sute dintre aceştia au manifestat joi seară la Tel Aviv. Un sondaj publicat vineri de cotidianul Maariv arată că 70% dintre intervievaţi sunt nemulţumiţi de răspunsul premierului la sutele de rachete şi obuze de mortiere trase dinspre Gaza luni şi marţi, iar 50% cred că Hamas a câştigat cea mai gravă confruntare armată cu Israel începând din 2014.
După luni de tensiuni, locuitorii din Gaza erau chemaţi din nou vineri să manifesteze de-a lungul frontierei, la fel ca în toate zilele de vineri începând din 30 martie. Această zi urmează să pună la încercare armistiţiul fragil respectat de marţi seară. Hamas a cerut ca manifestaţiile să fie fără violenţă şi la distanţă de lunetiştii israelieni postaţi la frontieră, au declarat pentru AFP responsabili de securitate, sub acoperirea anonimatului.
O delegaţie a serviciilor de informaţii egiptene, stat care continuă să joace un rol de prim rang în eforturile pentru un armistiţiu durabil între Hamas şi Israel, a sosit joi seară în Gaza şi va urmări atent desfăşurările de vineri.AGERPRES
