Isărescu: ROBOR este o piaţă interbancară esenţială pentru funcţionarea sau aprovizionarea cu lichiditate a economiei, pentru plata salariilor, pensiilor
ROBOR este o piaţă interbancară esenţială pentru funcţionarea sau aprovizionarea cu lichiditate a economiei, pentru plata salariilor şi echilibrele pe piaţa valutară, a declarat marţi, în Parlament, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu.
"ROBOR este o piaţă interbancară esenţială pentru asigurarea echilibrelor României, pentru funcţionarea sau aprovizionarea cu lichiditate a economiei româneşti, ca să merg până departe, pentru plata salariilor, pensiilor şi aşa mai departe, pe acolo se alimentează economia României, pentru echilibrele pe piaţa valutară. Cotaţiile, de exemplu la 3 luni, nu sunt artificiale, nu sunt false. Sunt legate de operaţiuni pe piaţa valutară", a spus Isărescu.
El a subliniat că ROBOR funcţionează sub diferite forme din 1995, iar legătura acestuia cu creditul de consum şi creditul ipotecar s-a făcut ulterior.
"Legătura ROBOR cu creditul de consum şi creditul ipotecar al populaţiei s-a făcut ulterior. ROBOR sub diverse forme funcţionează din 1995. Şi când s-a făcut a apărut o directivă europeană care a recomandat ca partea variabilă a creditelor cu dobândă variabilă să se lege de o dobândă de piaţă. În anul de graţie 2010 s-a considerat că acesta este cel mai bun proxim. A fost o decizie pe care noi n-am luat-o, asta nu înseamnă că noi nu o sprijinim... A fost o discuţie cu Protecţia Consumatorilor şi a ieşit Ordonanţa 50 (privind contractele de credit pentru consumatori n.r) şi cu articolul, parcă, 36, care face această legătură", a precizat guvernatorul.
El a explicat că piaţa funcţionează cel puţin opt ore pe zi şi că există un "fixing", care durează un sfert de oră, la care operatorii se uită pentru a vedea un nivel corect al dobânzii.
"Piaţa funcţionează cel puţin opt ore pe zi. Ca pe orice piaţă funcţională există un fixing. El durează doar un sfert de oră, de aia se şi numeşte fixing, aşa, ca o oglindă. Operatorii, cei care sunt pe piaţă, vânzătorii, cumpărătorii, se uită şi cei care fac operaţiuni pe piaţa valutară, se uită la acel fixing ca să vadă un nivel corect de dobândă. Putem spune că nivelul fixing este corect pentru că România este una dintre puţinele 3 ţări, sunt 3 ţări în Europa în care fixingul se bazează pe cotaţii ferme, înseamnă că fiecare bancă cotează şi pe stânga şi pe dreapta, deci este şi vânzător şi cumpărător. Şi dacă vine alta şi îi spune ai cotat 2,6%, dă-mi bani la 2,6% e obligată să-i dea în sfertul acela de oră. Probabilitatea să existe o manipulare acolo este mică sau inexistentă. Dobânzile sunt între 1,5 şi 3,5%. În restul zilei, înainte de ora 11:00 şi după ora 11:00 au loc tranzacţii care se efectuează de regulă în jurul acestor niveluri care au fost la fixing. Lucrurile se pot verifica pentru că avem date, este arhiva Băncii Naţionale. Aici nu ne jucăm. Noi nu vorbim cu vorbe, vorbim cu cifre", a subliniat Mugur Isărescu.
Acesta a precizat că tranzacţiile nu se fac la o singură dobândă, ci există opt ROBOR, fiecare cu alt nivel de cotaţie.
"Tranzacţiile se fac la o singură dobândă? Nu. Există opt ROBOR, nu unul. Pe o zi, pe două zile, pe o săptămână, pe o lună, pe trei luni, pe şase luni, nouă luni şi 12 luni şi fiecare are alt nivel de cotaţie. La unele se fac operaţiuni în ziua respectivă la altele nu. Asta nu înseamnă că sunt fictive. De exemplu la 3, 6 şi 9 luni sunt cotaţii care sunt folosite de cei care fac operaţiuni pe piaţa valutară, de exemplu de acoperire de risc, şi se ghidează după acele niveluri. 80% dintre tranzacţiile unei zile se fac la termene de la o zi, două zile, o săptămână. De regulă acestea sunt foarte fluctuante, depind de variaţia lichidităţii în piaţă. De cine depinde variaţia lichidităţii în piaţă? De operaţiunile Trezoreriei statului. Când statul încasează plăţile de impozite, taxe etc are loc absorbţie de lichiditate, dobânzile pe termen scurt se duc în sus. Asta se întâmplă acum(..) Dobânzile pe termen scurt azi sunt 3,5% şi mai mult, cu 20, 30, 40 puncte de bază peste nivelul la 3 şi 6 luni. Acum 3-4 săptămâni, când domnul senator Zamfir a ieşit în public s-a uitat la media tranzacţiilor şi era 1,51%, 80% din operaţiuni erau pe termen scurt, pentru că atunci Trezoreria statului a făcut plăţi, a dat bani pentru salarii, pensii. A spune că aceste variaţii sunt manipulări înseamnă să acuzi Trezoreria statului. Ori ele sunt absolut normale, le găsiţi din 2010 în prezent", a mai spus şeful BNR.
Potrivit acestuia, Banca Naţională intervine pe această piaţă şi poate să facă operaţiuni la dobânda de politică monetară, să ia şi să introducă lichiditate în piaţă, să regleze dobânzile, în funcţie de presiunile asupra monedei naţionale.
"Intervine şi Banca Naţională pe această piaţă, între 1,50% şi 3,5%? Da. Poate să facă operaţiuni la dobânda de politică monetară de 2,50%, să ia lichiditate din piaţă sau să introducă lichiditate în piaţă, să regleze nivelul dobânzii, în funcţie de presiunile asupra leului. Dacă după excesul de lichiditate de la începutul anului, a apărut acest mic atac asupra leului, bineînţeles că a trebuit să absorbim ceva lichiditate din piaţă, că nu putem să ne batem numai cu rezerva, şi chiar dacă ar fi numai rezerva, noi nu vindem valută pe nasturi, vindem pe lei, deci în momentul în care vindem valuta absorbim lichiditate şi de aia se duc dobânzile în sus", a afirmat Mugur Isărescu.
Membrii Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României au fost marţi în Parlament, la audieri într-o şedinţă comună a comisiilor economică şi de buget-finanţe ale Senatului.AGERPRES
