O creștere a productivității totale a factorilor constantă cu 1% peste ritmul din UE, an de an, poate duce România la 80% din media europeană a PIB-ului pe cap de locuitor în următorii 25 de ani, cu o situație stabilă a produsului intern brut (PIB), a declarat, luni, guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, prezent la lansarea ediției din primăvară 2016 a Raportului Economic Regional realizat de Fondul Monetar Internațional (FMI).

'Există un calcul pe care îl regăsim și în raport (raportul FMI — n.r.) care arată că, dacă productivitatea totală a factorilor va crește în România cu 1% peste ritmul din UE, numai cu 1%, dar trebuie să fie an de an, în următorii 25 de ani putem să ajungem la 80% din media europeană a PIB/locuitor cu o situație stabilă a PIB, nu cu una care să fluctueze în funcție de evoluția cursului. Această perspectivă de 25 de ani pentru cei din generația mea poate să fie o perspectivă îndepărtată, dar așa a fost și intrarea în UE care a fost realizată la nivelul unei generații', a afirmat guvernatorul BNR.

Isărescu a susținut astfel importanța unei creșteri economice coerente pentru a atinge convergența cu statele dezvoltate din Uniunea Europeană.

"Nu există niciun substitut pentru politicile economice coerente. (...) Una dintre concluziile raportului este că nu orice creștere economică asigură convergența. Raportul avertizează asupra încetinirii procesului de convergență. Tema convergenței pentru România poate uni națiunea, toată lumea vrea să ne apropiem de nivelul de trai al țărilor dezvoltate", a precizat Isărescu.

El a amintit că România a avut în trecut doi ani consecutivi de creștere economică de 7%, creștere care nu a fost sustenabilă, iar efectele acestui lucru se văd și acum. Isărescu a subliniat că este preferabilă o creștere economică mai mică, dar constantă, în locul unei creșteri economice mari, dar care să fie riscantă și care să fluctueze conjunctural.

'BNR sprijină pe toate căile ideea unui proiect de țară. Unde am avut comentarii se referă la calitatea acelui proiect de țară, la soliditatea lui, la consistența unui proiect de țară. O simplă declarație: vrem creștere economică 7% pentru că am făcut noi repede un calcul și dacă avem 7% în 15 ani îi ajungem pe ceilalți...Noi am mai avut 7 — 8% doi ani la rând după care ne-am ocupat de corecții și ne certăm și în prezent de ce a fost nevoie să facem acele corecții, uitând că, la un deficit bugetar de 9% și un deficit extern de 12 — 14% până la urmă se pune problema finanțării. Cine te finanțează, cine îți finanțează un asemenea decalaj?', a subliniat Mugur Isărescu.

Potrivit acestuia, convergența nu este un drum cu sens unic și multe țări au eșuat în acest proces.

Isărescu a lansat un apel către economiștii din bănci să coopereze pentru o analiză economică pertinentă. "Convergența în interiorul uniunii economice nu vine de la sine. Economiștii din bănci trebuie să se adune și să facă o analiză adevărată, întrucât în acest moment avem un deficit de analiză economică", a continuat guvernatorul.

El a arătat că unele cuvinte precum "sustenabilitate" sau "coerență" pot suna a "păsărească", iar societatea nu este încă pregătită pentru ele. "O creștere economică nesustenabilă poate fi corectată, însă efectele durează, se văd în timp pe durata câtorva cicluri electorale", a completat Isărescu.

Guvernatorul BNR a ținut să amintească faptul că, în ianuarie 2016, România a plătit ultima tranșă din împrumutul de 12 miliarde de euro accesat în 2009 de la FMI.

"Nu spun asta pentru a face un titlu de glorie, nici pentru a răsufla ușurați că am plătit ultimii bani din împrumut. Acel împrumut a fost luat pentru a finanța o ajustare. Niciun ban de la FMI nu s-a dat pentru salvarea vreunei bănci, în ciuda percepției. Din punct de vedere macroeconomic, cel puțin până acum România este stabilă și avem un necesar de finanțare externă mult mai scăzut", a mai susținut șeful băncii centrale.

AGERPRES