Isărescu: Dacă Executivul nu ține cont de recomandările Comitetului pentru Supraveghere Macroprudențială, își asumă riscul
Comitetul Național pentru Supraveghere Macroprudențială evaluează riscurile asupra economiei și face recomandări, inclusiv Guvernului, pentru combaterea acestora, iar dacă nu ține cont de aceste recomandări Executivul își asumă responsabilitatea fără să mai poată da vina pe faptul că nu a fost avertizat, a afirmat, marți, guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, într-o conferință de presă.
"Guvernul și-a asumat un risc (dacă nu ia măsurile recomandate — n. r.) și are toată responsabilitatea politică și nu mai poate să spună că nu a fost avertizat de BNR sau de altcineva. Și țara va avea de suferit, dacă riscul se adeverește", a spus Isărescu, răspunzând la o întrebare referitoare la atribuțiile acestui comitet.
Mai mult, el a explicat că toate aceste recomandări, ca și răspunsurile instituției vizate, sunt transmise în scris și vor fi cuprinse într-un raport anual care va fi supus aprobării Parlamentului.
"Putem să dăm avertismente către ASF, către BNR... Obligatoriu trebuie citite și să dea un răspuns: 'Vedem riscul și am luat măsurile 1, 2, 3' sau 'Nu vedem riscul' sau 'Vedem riscul, dar nu avem cu ce să intervenim'", a explicat șeful BNR.
Mugur Isărescu a atras atenția că nu trebuie confundat comitetul cu guvernatorul, pentru că acesta din urmă are doar un vot, care cântărește mai mult doar în condiții de egalitate, iar doi membri vor fi reprezentanți la nivelul cel mai înalt din Ministerul Finanțelor — ministru sau secretar de stat.
"Ca în orice comitet, deciziile se iau împreună. Nu am nici drept de veto. Nu eu, guvernatorul. Cel mult, la un număr exact de voturi, votul președintelui cântărește mai mult", a subliniat oficialul BNR.
El a apreciat faptul că aspectele cu privire la acest comitet s-au mai lămurit, pentru că erau total deviate.
"A fost și căldură mare...Este vorba de un comitet, oameni care au date. BNR are date, MFP are date, se discută pe cifre, se evaluează riscurile. (...)
Ce înseamnă evaluarea riscurilor? Se observă fenomenele externe, interne, se evaluează riscurile, se pornește de la o realitate: că sâmburele unei crize financiare pleacă chiar din anii de succes, că asta se uită! Gena crizei pleacă din anul de succes. De exemplu, anul acesta este unul de succes", a avertizat guvernatorul Băncii Centrale.
În opinia sa, în fiecare an de succes — iar 2015 este un an de succes — se poate forma un nou sâmbure al crizei.
"Și, dacă nu acționăm din timp, se ajunge acolo. Dar eu cred că reacționăm... De câte ori trebuie să dăm cu capul într-un perete ca să vedem că e tare?! Macrostabilitatea nu este o toană a BNR sau un pretext ca să ne aflăm și noi în treabă. Este baza pe care se poate construi durabil bunăstarea. Orice creștere de nivel de trai fără macrostabilitate este efemeră. Și nu doar atât...când faci ajustarea, duce la nedreptăți îngrozitoare. Trebuie să tai în carne vie. Ar fi culmea să nu fi învățat nimic din criza din 2007 — 2008", a adăugat Isărescu.
Potrivit acestuia, dacă o criză financiară nu este abordată din timp, ulterior este mult prea târziu să intervii.
"Apare fenomenul de contagiune și, ceea ce este și mai grav, poate apărea fenomenul de panică. (...) Și, pe baza acestor date, se face o recomandare. Noi nu facem nici politica Guvernului, nici nu spunem legiuitorului ce lege să dea. E ca la riscul meteo. Datorită tehnologiei extrem de avansate în domeniul urmăririi mișcărilor de aer, radarelor, prognozele pe termen scurt sunt extrem de exacte... Se dă o avertizare și o recomandare. Noi participăm la Comitetul de Risc Sistemic European. Mergem acolo de patru ani și jumătate la comitetul de macrostabilitate. E la fel ca la meteo: verde, galben, portocaliu, roșu! Comitetul are rol preventiv", a explicat șeful BNR.
El a subliniat că astfel de comitete funcționează de mai bine de patru ani în 24 din cele 28 de țări membre ale Uniunii Europene și nicăieri nu sunt percepute ca fiind o dictatură, ca un atac la Constituție și nici ca un 'supraguvern'.
"Funcționează la nivelul Uniunii de patru ani și ceva. Noi am mai informat despre acest lucru, nu este o noutate, nicăieri nu este un atac la Constituție, nicăieri nu este o dictatură sau un supraguvern. Este o instituție nouă după criza din 2008, care funcționează foarte bine. Din 28 de state, 24 au deja o astfel de structură. Nici nu sunt comitete, ci sunt în structura băncii centrale și nu vorbește nimeni de dictatură. Noi suntem printre ultimele patru țări care nu au un astfel de comitet, deși avem recomandarea de mai mulți ani", a precizat guvernatorul BNR. AGERPRES
