Peste două treimi dintre românii de peste 18 ani consideră că trăiesc într-o lume mai degrabă injustă, nedreaptă, relevă un studiu IRES.

Intitulat "Prin ochii victimelor. Reprezentări sociale ale dreptății sociale în România", studiul a fost prezentat vineri de sociologul Vasile Dîncu, în cadrul conferinței "Perspective actuale asupra dreptății sociale. Concepte, teorii și practici contemporane", organizată de Universitatea din București.

Cercetarea a fost realizată în perioada 14 — 20 martie 2017, pe un eșantion de 920 de persoane, cu vârsta de minimum 18 ani, având o marjă de eroare de plus/minus 3,3%.

Potrivit studiului, 67% dintre intervievați consideră că societatea românească este mai degrabă injustă, în timp ce doar 26% spun că este mai degrabă justă. Percepția că societatea este injustă este mai pregnantă în rândul femeilor și al persoanelor trecute de vârsta de 35 de ani și este asociată și cu o pondere mai ridicată a nemulțumiților cu privire la propria situație socială și economică.

De asemenea, românii au percepția unei lumi în care nedreptatea și inegalitățile vor crește în anii viitori, 44% dintre subiecți răspunzând afirmativ la întrebarea privind evoluția inegalităților în viitor, în timp ce 29% cred că vor rămâne la fel, iar 19% că vor scădea.

Deși mai bine de jumătate dintre cetățenii români se simt neintegrați în societate și simt că le sunt afectate drepturile fundamentale, aceștia manifestă un "optimism ciudat" în ceea ce privește viitorul evoluțiilor copiilor lor, în ciuda faptului că sunt convinși că inegalitățile vor crește, relevă cercetarea IRES.

Aproape jumătate dintre români cred că norocul și întâmplarea sunt cei mai importanți actori ai reușitei, cei mai mulți dintre români dând vina pe societate sau pe soartă pentru că sunt oameni săraci și doar unul din cinci cetățeni consideră că meritul și talentul este factorul care discriminează.

Potrivit studiului, când se reprezintă pe scara socială, românii se iluzionează că două treimi sunt în clasa de mijloc, ceea ce duce la imaginea unei societăți care se sprijină pe o bază foarte șubredă. Astfel, cei mai mulți dintre români — 67% — se auto-poziționează în clasa de mijloc, în funcție de venit și de avere; 29% spun că s-ar încadra în clasa de jos, în timp ce doar 2% apreciază că fac parte din clasa de sus.

Într-un "clasament al fricilor", pentru sănătate 85% dintre cei intervievați sunt foarte sau destul de preocupați, apoi nivelul de trai — care îi preocupă în mare și foarte mare măsură pe 84% dintre respondenți, evoluția locurilor de muncă — 81%, securitatea persoanei și politicile anticorupție — câte 75%, nivelul salariilor și al pensiilor — câte 68%, sărăcie și securitatea României — câte 67%. Totodată, aspectele de care sunt preocupați în mare măsură doar două treimi dintre respondenți sunt: crizele financiare — 65%, evoluția inflației — 61%, situația Europei — 56%, evoluțiile geopolitice recente — 49% și șomajul — 41%, evidențiază studiul IRES.

Conform studiului, intoleranța este destul de mare, peste trei sferturi dintre români considerând că cei mai mulți oameni încearcă să profite de pe urma celorlalți. "Gradul de toleranță al românilor este mai scăzut în privința persoanelor cu altă orientare sexuală, a imigranților și a persoanelor de etnie romă și mai ridicat în cazul persoanelor cu dizabilități sau cu altă religie", relevă cercetarea.

Studiul mai evidențiază că "românii își pierd încrederea în instituții, chiar dacă așteaptă ca statul să vină să îi salveze, pierzându-și încrederea și în ceilalți români". "Neîncrederea devine o adevărată ciumă emoțională, provocând, în fond, un fel de desocializare. (...) Neîncrederea se apropie încet-încet de intoleranță și, mai ales, de greutatea asocierii pentru acțiune comună. Sindicatele și-au pierdut credibilitatea, iar organizațiile neguvernamentale nu mai sunt ce erau în anii '90", se precizează în concluziile studiului, prezentate de prof. univ. dr. Vasile Dîncu.

AGERPRES