Consiliul UE atrage atenția Austriei că are deficiențe în aplicarea legislației în cazul migranților, în contextul în care Viena nu a transpus în dreptul intern o directivă europeană pentru gestionarea eficientă a acestui fenomen.

Austria lui Karl Nehammer nu are la pusă la punct legislația UE FOTO EPA EFE

O recomandare din partea Consiliului UE, adoptată la 19 decembrie 2022, atrage atenția asupra deficiențelor identificate în evaluarea din 2020 a aplicării de către Austria a acquis-ului Schengen în domeniul returnării. Practic, Austria nu și-a adaptat legislația internă pentru a gestiona eficient problematica migrației, fapt constatat încă din 2020 de către Comisia Europeană, însă acum invocă în opoziția la extinderea Schengen , pentru acceptarea României și Bulgariei, tema migranților neînregistrați și a modului în care are loc returnarea acestora în țările de origine sau alte state.

Constatările instituției europene ne arată că argumentele Vienei au fost false, fiind mai degrabă dictate de jocurile politice, nu de problema migranților care nu ar fi putut gestionați de România și Bulgaria, dacă ar fi fost primite în Schengen.

Cinci articole din directivă de transpus în legislație

Prima categorie menționată la recomandări din partea UE e referitoare la „procedurile de returnare”, adică să fie respectată procedura, în conformitate cu articolul 3 din Directiva 2008/115/CE, fiind precizat că în momentul în care nu poate fi specificată țara de returnare, din diferite rațiuni, un stat păstrează acel migrant. În mod normal, un migrant e trimis ori în țara de origine, o țară de tranzit cu care există acord UE sau într-o altă țară terță care îl acceptă. Așadar, să transpună corect articolul 3, punctul 3, din directiva menționată.

În al doilea rând, recomandarea referitoare la asigurarea „garanțiilor procedurale”, unde Austria trebuie să modifice dreptul intern astfel persoana returnată să nu fie trimisă înapoi până nu epuizează calea de atac în justiție. În acest moment, Austria are un tratament contrar articolului 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și articolului 4 din Carta drepturilor fundamentale a UE, potrivit Consiliului UE.

Drepturi pentru migranți

Pe partea de „luare în custodie publică”, Consiliul UE are mai multe recomandări. În primul rând, este cerut ca migranților care rămân în Austria până la o decizie de returnare să le fie asigurată o gamă cât mai largă de activități recreative, spațiile și camerele comune să fie dotate în mod corespunzător și să aibă parte de un regim deschis. Prevederi sunt legate și de tratamentul minorilor mai mici de 16 ani, care ar trebui separați de adulții cu care nu sunt rude, iar perchezițiile corporale să fie „mai puțin intruzive”.

În cazul „interdicțiilor de intrare”, Austriei i se cere să-și modifice dreptul intern în ceea ce privește durata acestora pentru a se alinia Directivei 2008/115/CE. Durata interdicției de intrare, în cazul cuiva deja respins, nu trebuie să fie mai mare de cinci ani, potrivit documentului citat.

Nu în ultimul rând, autorităților austriece le sunt solicitate „să ia măsuri pentru a spori eficacitatea sistemului de supraveghere a returnării forțate, inclusiv prin supravegherea returnărilor forțate efectuate cu zboruri regulate și prin extinderea domeniului de aplicare al activității de supraveghere la toate fazele operațiunii de returnare forțată”.

„Toate acuzațiile la adresa României au avut la bază o teză falsă. Problematica imigranților din Austria este de fapt o problemă veche internă, și nu una descoperită recent de Nehammer, care, înainte de a fi cancelar, a fost ministru de Interne și avea obligația să-și alinieze legislația internă la cea europeană”, a precizat eurodeputatul Eugen Tomac, referindu-se la documentul Consiliului European.

Perspective pentru aderarea României la Schengen în 2023

În lipsa unui acord unanim între statele UE, Suedia nu va iniția un nou vot pentru extinderea Schengen , motiv pentru care liderii români spun că subiectul nu trebuie grăbit, însă dau șanse mari unei aderări în 2023, în condițiile în care vor reîncepe negocierile cu statele-problemă. De altfel, este de preferat să fie depuse toate eforturile pentru accederea la spațiul de liberă circulație european în 2023, dat fiind că în 2024 urmează alegerile europarlamentare.

Surse din PNL au declarat pentru „Adevărul” că nici nu se va insista asupra punerii subiectului pe agenda unui Consiliu JAI, fără siguranța votului Austriei. Europarlamentarul PNL Daniel Buda a subliniat însă că obiectivul privind ajungerea la un acord cu statele membre pentru aderarea la Schengen și găsirea unor soluții, inclusiv cu Austria și Olanda, care s-au opus anul trecut „trebuie să fie anul acesta”. Și eurodeputatul PSD Victor Negrescu a explicat că „sunt șanse ca doleanțele Austriei să fie îndeplinite”, în contextul în care Comisia Europeană va veni cu noi măsuri pentru gestionarea fluxurilor de migranți.