Europa Liberă a constatat că trei măsuri cu care se luptă în prezent Marcel Ciolacu au fost introduse de guvernele PSD sau poartă și semnătura sa.

Introducerea pensiilor speciale pentru parlamentari a fost o inițiativă semnată în 2015 chiar de actualul președinte al PSD. Acesta și-a dat demisia cu puțin timp înainte de terminarea mandatelor de parlamentar pentru a nu beneficia de pensie specială. Alți colegi de partid nu au făcut același lucru și beneficiază de pensie specială.

Marcel Ciolacu a condus în Parlament Comisia de Cod Administrativ, cea care a introdus pensiile speciale pentru aleșii locali. Proiectul cu pensiile speciale pentru aleșii locali a fost ulterior asumat de guvernul Dăncilă (PSD) prin Ordonanță de Urgență.

Liderul PSD a criticat și scutirile fiscale care se aplică în domeniul construcțiilor.

„Excepția era ca de la salariul minim să ajungi până la 3.000 de lei, să ai un salariu bun pentru ca oamenii să nu plece din țară, să rămână în România. Ne-am trezit că aceste excepții sunt până la 30 de mii de lei”, s-a arătat revoltat Marcel Ciolacu.

Măsura a fost introdusă însă tot de PSD prin legea 227/2015 privind Codul Fiscal, guvernarea Ponta, și completată prin OUG 114/2018, în timpul mandatului lui Liviu Dragnea în fruntea PSD și când premier era Viorica Dăncilă.
Marcel Ciolacu nu a avut vreo obiecție când au fost aprobate cele două acte. Actualul secretar general al PSD, Paul Stănescu, ocupa funcția de vicepremier în guvernul Dăncilă în momentul adoptării OUG 114.

Context

Nervozitatea din Coaliție ascunde gaura din buget, iar disputa asupra noului Cod Fiscal a produs o ruptură între PNL și PSD. Fiecare partid încearcă să-și transmită mesajele pentru propriul electorat, să joace rolul Opoziției. Marcel Ciolacu a început să conteste măsurile introduse chiar de PSD, scrie jurnalistul Cristian Andrei pe site-ul Radio Europa Liberă.

Modificările la Codul Fiscal ar trebui aprobate în Coaliție până la 1 iulie pentru a fi puse în practică de la începutul anului viitor. Trei teme majore au rămas în discuția între PSD, PNL și UDMR: impozitarea marilor companii cu 0,5% din cifra de afaceri, impozitarea pensiilor speciale și supraimpozitarea veniturilor din sistemul bugetar care depășesc salariul președintelui României.

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a introdus, luni, alte două teme pentru care ar trebui să existe un acord în Coaliție: plafonarea prețului la carburant și eliminarea unor scutiri de la plata contribuțiilor în sistemul construcțiilor.
Potrivit calculelor celor din PSD, peste 1 leu din actualul preț al carburantului nu se justifică și este considerat profit excesiv pentru companiile din domeniul petrolier.

Cu toate acestea, social-democrații nu au lansat în discuție și faptul că statul a încasat mai mulți bani de la începutul anului prin acciză și TVA-ul încasat pentru prețul carburantului. PSD nu a fost de acord cu reducerea TVA, măsură solicitată insistent de USR.

• „M-am săturat ca la fiecare discuție așezată să apară tot felul de tiriplici care vin și-și dau cu părerea după ce au distrus România să spună ce se întâmplă și cum creionează ei viitorul luminos și cât de bună este cota unică care nu mai există în România. E o mutație cu excepții”, a spus Ciolacu pe un ton iritat, după ce în Coaliție s-a respins propunerea introducerii impozitului progresiv.

Surse din PSD susțin că nervozitatea lui Marcel Ciolacu a fost provocată de mesajele premierului. Nicolae Ciucă a respins ideea supraimpozitării marilor firme, în ciuda propunerilor venite de la UDMR și PSD.

Pentru liberali, subiectul supraimpozitării multinaționalelor este considerat închis, la fel și cel al impozitării pensiilor speciale. Surse din conducerea PNL susțin că tema se va rezolva prin reforma pensiilor, care este inclusă în PNRR.

Ieșirea lui Marcel Ciolacu pe subiectul plafonării prețului la carburant i-a luat prin surprindere pe liderii PNL, mai ales că au avut o discuție la ultima ședință a Coaliției, fără a se ajunge însă la un rezultat.

PSD, PNL și UDMR au ajuns la un acord în Coaliție pentru majorarea impozitelor locale prin aplicarea grilei notariale. Creșterile se vor resimți mai aleș în marile municipii.

Coaliția a decis reducerea plafonului pentru IMM-uri de la 1 milion de euro la 500.000 de mii de euro, dar impozitul a rămas de 1% pentru microîntreprinderile cu cel puțin un angajat.

Marcel Ciolacu a propus impozitarea câștigurilor din jocurile de noroc cu 40%, susțin surse din Coaliția, iar măsura a fost agreată, chiar dacă au existat obiecții din partea Ministerului de Finanțe.

Modificări sunt discutate și pentru PFA-uri (persoane fizice autorizate) în vederea scăderii plafonului de la 100.000 de euro anual la 25.000 de euro. Conform calculelor din Coaliție, până la plafonul de 25.000 de euro anual, aprox. 2.000 de euro pe lună, se află aproape 80% dintre cei care dețin un PFA.

O persoană care realizează venituri din profesii liberale, drepturi de proprietate intelectuală sau drepturi de autor plătește un impozit de 10%, iar contribuțiile de asigurări sunt calculate la nivelul salariului minim, dacă venitul depășește 12 salarii minime brute pe economie.

Coaliția de guvernare a ajuns la un acord pentru introducerea unor noi praguri în cazul acestor categorii. Cine va obține sub șase salarii minime nu va plăti contribuții, cine va realiza venituri între 6 – 12 salarii minime brute va plăti contribuții pentru 6, între 12 și 24 de salarii se vor plăti contribuțiile aferente a 12 salarii minime brute, iar peste 24 de salarii va plăti statului pentru 24 de salarii minime brute.

Liderii Coaliției de guvernare au stabilit și majorarea accizei la tutun începând de la 1 iulie. Conform datelor oficiale, România avea printre cele mai mici accize la nivel european.

Citește integral pe Radio Europa Liberă

Distribuie Distribuie Comentarii