Iordache, întrebat dacă e o coincidență că a sesizat CCR după ce avocații lui Dragnea au ridicat aceeași problemă: „Nu, în nici un caz”
Iordache, întrebat dacă e o coincidență că a sesizat CCR după ce avocații lui Dragnea au ridicat aceeași problemă: „Nu, în nici un caz”. Florin Iordache, care a sesizat CCR pe problema completurilor de trei judecători de la Înalta Curte, a spus miercuri că ”în nici un caz” nu e o coincidență între sesizarea sa și faptul că avocații lui Liviu Dragnea au ridicat în instanță aceeași problemă.
”Nu putem privi nepăsători la memoriile înaintate la Cameră și Senat și în calitatea noastră de parlamentari am constatat o încălcare a legii și era normal să sesizez CCR”, a spus Iordache.
Reamintim că la sfârșitul lunii martie, Florin Iordache, în calitate de președinte delegat al Camerei Deputaților, a sesizat CCR pentru soluționarea unui presupus conflict între Parlament și Înalta Curte privind inexistența completurilor de 3 judecători specializate pe corupție la ICCJ.
Iordache a preluat strategia apărării în dosarul angajărilor fictive la Protecția Copilului Teleorman, în care Liviu Dragnea a fost condamnat în primă instanță la trei ani și jumătate de închisoare. El a făcut sesizarea la CCR pe când era delegat președinte al Camerei Deputaților, chiar în săptămâna în care Liviu Dragnea a fost internat în spital, acuzând dureri de spate.
Potrivit strategiei avocaților lui Dragnea, preluată de Iordache în sesizarea către CCR, verdictul de condamnare dat în iunie anul trecut nu a fost emis de un complet specializat aşa cum cer legea 78/2000 privind prevenirea şi sancţionarea faptelor de corupţie la articolul 29, legea 304/2004 privind organizarea judiciară la articolele 19 alineatul 3, 35 alineatul 2 şi 36 alineatul 3, precum şi regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a ICCJ. Ultimele două articole de mai sus din legea 304/2004 au fost modificate anul trecut de PSD-ALDE.
Cum a decurs ședința publică de la CCR
UPDATE 11.07 Ședința publică s-a încheiat
UPDATE 11.05 Judecătorul Petre Lăzăroiu, întrebare pentru Tarcea: Art 29, alin.1 din Legea 78 mai (n.r. - privind constituirea completurilor specializate în prima instanță) este în vigoare?
Cristina Tarcea:
De-a lungul timpului, la toate instanțele s-a pus această întrebare. Vă răspund ca judecătorul Cristina Tarcea: din punctul meu de vedere, nu mai este în vigoare. Este o abrogare implicită. Cred că problema caducității acestor dispoziții s-a născut de la intrarea în vigoare a Legii 247.
Mă uimește ușurința cu care se aruncă cu vorbe grele la adresa ICCJ. Spunea domnul vicepreședinte al Camerei Deputaților că a studiat materialele trimise de noi aseară. Mă îndoiesc.
UPDATE 11.00 Florin Iordache: Cred că lucrurile sunt evidente, de-a lungul timpului ICCJ a perpetuat o sfidare a Parlamentului, a încălcat statul de drept
Respectarea legii trebuie să plece și de la Înalta Curte
UPDATE 10.40 Cristina Tarcea: Sesizarea a fost făcută cu încălcarea voinţei Curţii Constituţionale
Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Cristina Tarcea, a spus în fața judecătorilor CCR că vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Florin Iordache, a formulat sesizarea în cazul completurilor specializate cu încălcarea voinţei Curţii Constituţionale, care a stabilit anterior, cu referire la funcţia de prim-ministru, că atribuţiile constituţionale nu pot fi delegate.
Principalale declarații:
Această sesizare a fost făcută cu încălcarea voinţei Curţii Constituţionale, care prin decizia numărul 538 din 2018 (...), a statuat că atribuţiile constituţionale ale prim-ministrului, întemeiate pe ideea de reprezentare a Guvernului, nu pot fi delegate.
Nu văd niciun argument pentru care prim-ministrul, în calitate de reprezentant al Guvernului, nu îşi poate delega atribuţiile constituţionale, iar preşedintele Camerei Deputaţilor, în calitate de reprezentant al Camerei Deputaţilor, poate face o asemenea delegare.
În decizia invocată, CCR a decis că printre atributele care nu pot fi delegate de către prim-ministru sunt şi acelea de sesizare a Curţii Constituţionale cu un conflict juridic de natură constituţională.
La instanța supremă toți judecătorii sunt specializați în fapte de corupție, în virtutea legii.
S-au emis mai multe ordine prin care toți judecătorii au beneficiat de acel spor de 40% (pentru judecarea faptelor de corupție - n.r.). În expunerea de motive se spunea că toți judecătorii sunt specializați în fapte de corupție și toate completurile sunt specializate.
În fiecare an, începând cu 2005, toate completurile de la secția penală au fost specializate în fapte de corupție.
Din 2006, se poate vedea în ECRIS, toate completurile au fost configurate ca având cauze de corupție și cele prevăzute de Legea 78/2000. Toți președinții secțiilor penale și-au configurat aceste completuri ca fiind specializate în fapte de corupție.
Aș vrea să vă mai spun că prin acest conflict ni se cere să încălcăm propria noastră jurisprudență - două decizii ale completurilor de 5 în care s-a invocat exact această problemă.
Înalta Curte nu a încălcat dispozițiile legale, toate completurile au fost specializate în materie de corupție.
Nu pot să subliniez că începând cu 2011 a fost garantat dreptul la un proces echitabil prin repartizarea aleatorie a dosarelor. Ni se cere acum să renunțăm la repartizarea aleatorie? Ni se cere acum să punem cu mâna judecătorii din completurile specializate?
UPDATE 10.30 Florin Iordache: Prin refuzul de a constitui completurile specializate, instanța supremă "se situează în afara legii"
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a refuzat să constituie completuri specializate, aşa cum prevedea Legea 78/2000, a afirmat vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Florin Iordache, în faţa plenului Curţii Constituţionale a României, care discută sesizarea.
El a susținut că sunt îndeplinite "condiţiile de formă şi de fond" privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională în acest caz și că, prin refuzul de a constitui completurile specializate, instanța supremă "se situează în afara legii".
Principalale declarații:
Vă solicit să constatați că sunt îndeplinite condițiile legale pentru constatarea conflictului. Să transmiteți calea de urmat ulterior.
Această cerere e admisibilă pentru că există o situație conflictuală generată de depășirea competențelor constituționale de către cea dintâi. Conflictul este evident prin refuzul de aplicare a legii de către ICCJ. Dacă în forma inițială era facultativă constituirea completurilor specializate, ulterior constituirea lor a devenit obligatorie.
În cadrul speței penale a ICCJ nu au fost constituite complete specializate, ceea ce generează violarea principiului separației puterii și a dreptului la un proces legal. Situația a generat un conflict juridic de natură constituțională care poate fi judecat numai de CCR”, le-a spus Iordache judecătorilor CCR.
Aceste completuri specializate se constituie la toate instanțele, iar după modificarea legii, Înalta Curte era obligată să constituie astfel de completuri.
ICCJ a ignorat legea, a ignorat propria decizie. În concluzie compunerea completurilor pentru cazurile de corupție la ICCJ s-a făcut prin ignorarea legii, cu nesocotirea art 1 din Constituție care consacră valorile statului român, statul de drept și principiul separației puterilor în stat.
ICCJ își arogă drepturi a căror gravitate se răsfrânge în modul judecării cauzelor, în sensul neasigurării imparțialității în instanțele de judecată”, a mai susținut Iordache.
