„Nu s-a discutat despre accelerarea (proiectelor - n.r.) dar trebuie să înţelegem cum se realizează aceste proiecte. Sunt proiecte de infrastructură, unde participă mai mulţi parteneri, nu este un proiect naţional. În cazul României, de exemplu, avem cele două mari proiecte care ne interesează în mod deosebit şi aceleaşi proiecte interesează şi Polonia şi pe alţi parteneri”, a spus Klaus Iohannis, precizând că este vorba de Via Carpatia şi Rail-2-Sea.

Şeful statului a completat: „Nu trebuie să ne imaginăm că vom face o autostradă nouă, cap coadă, de la Baltică la Marea Neagră. Această legătură va conţine părţi de drum rapid sau autostradă care deja există. Ideea este de a le lega în aşa fel încât să avem o legătură fluidă. Acelaşi lucru este valabil şi pentru legătura pe calea ferată”.

Preşedintele a menţionat că ministerele Transporturilor din statele care fac parte din această iniţiativă a celor trei mări negociază de ani de zile aceste chestiuni. „Cum la noi se realizează şi porţiuni de autostradă şi modernizări pe calea ferată, acelaşi lucru se întâmplă în Polonia, în Letonia şi peste tot. Însă, pentru a avea conexiunea finalizată, este nevoie de mai mult timp”, a spus el.

Despre accelerarea acestor proiecte, preşedintele Klaus Iohannis a spus că acest lucru se poate întâmpla pe naţional. „De exemplu, după ce terminăm aici acest Summit, voi avea o întâlnire cu premierul şi cu miniştrii de resort, pentru a vedea cum noi, în România, putem să accelerăm implementarea acestor proiecte”, a afirmat preşedintele.

Iohannis a menţionat că în paralel vor începe contactele şi cu Ucraina, pentru a vedea ce proiecte de investiţii prioritare, din lista începută în 2018, se potrivesc pentru a fi conectate şi la Ucraina şi care sunt proiectele noi. „Sunt convins că până la anul, când vom avea întâlnirea de la Bucureşti, vom avea mult mai multe date şi vom putea să ştim cum să abordăm aceste noi proiecte şi să le accelerăm pe cele din lista noastră şi la care se lucrează”, a mai spus preşedintele României.