Președintele României a atras atenția, cu ocazia primirii Premiului Franz Werfel pentru drepturile omului, că discursurile xenofobe și antisemite își fac din nou loc în spațiul public, fiind subliniat faptul că actorii politici și sociali trebuie să acționeze pentru a le combate.

Președintele României, Klaus Iohannis FOTO Presidency.ro

„Drepturile omului și demnitatea umană reprezintă elemente-cheie pentru un angajament real și de substanță al cetățenilor la construcția unor societăți caracterizate de libertate, democrație, solidaritate, capabile să reziste în fața resuscitării naționalismelor revizioniste. Sunt deosebit de onorat să primesc astăzi, în această clădire-simbol a democrației germane, Premiul Franz Werfel pentru drepturile omului” , a afirmat Klaus Iohannis, duminică, la Frankfurt.

„Acest război ne readuce într-un mod dureros în atenție drama cu care se confruntă foarte mulți oameni în diferite părți ale lumii, atunci când sunt nevoiți să fugă din propria țară din calea războiului, a distrugerii și a terorii și să se refugieze într-o țară străină. Pentru ca astfel de crime să nu se mai repete niciodată, trebuie să facem front comun împotriva oricăror manifestări de rasism sau intoleranță pe criterii etnice, religioase sau de altă natură. Suntem îngrijorați de reapariția unor manifestări sau atitudini rasiste, anti-semite sau xenofobe. Trebuie să reacționăm pentru ca astfel de manifestări să nu se amplific”, a punctat președintele României.

Condamnarea Rusiei

„Acest premiu are o semnificație aparte pentru mine și pentru poporul român, care a construit de-a lungul timpului un model admirabil de conviețuire, în spiritul valorilor europene trăite și împărtășite, între cetățenii care aparțin majorității și cetățenii care aparțin minorităților. Mai recent, concetățenii mei au demonstrat empatie și disponibilitate de ajutor față de cei alungați din casele lor de războiul declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei”, a completat șeful statului.

„În anul 2017, la Berlin, când comemoram victimele refugiului și expulzării, spuneam în discursul meu că aș dori ca istoria să nu se repete. Niciunul dintre noi, cei prezenți astăzi aici, nu am fi crezut că în secolul XXI, în Europa, vom fi martori la o asemenea tragedie, precum cea declanșată la 24 februarie 2022, când Federația Rusă a lansat războiul brutal de agresiune împotriva Ucrainei. Rusia a comis sistematic încălcări masive și grave ale drepturilor omului și crime de război, care trebuie să fie pedepsite”, a mai punctat Klaus Iohannis

„Asistăm, din păcate, la unul dintre cele mai terifiante aspecte ale războiului: strămutarea forțată a mii de copii ucraineni în Rusia. Trebuie stopate practicile de transfer forțat ilegal și deportare pe care le desfășoară în prezent Federația Rusă împotriva populației ucrainene, inclusiv practicile sale de îndepărtare a copiilor din familiile și casele lor”, a completat șeful statului.

Toleranța românilor

„Poporul român are o tradiție îndelungată de conviețuire în toleranță și armonie cu toate minoritățile naționale, aspect pe care pot să-l certific personal, fiind membru al unei astfel de minorități. Pentru România, persoanele aparținând minorităților naționale reprezintă nu doar un bogat patrimoniu cultural și uman, ci și o reală valoare adăugată pentru întreaga societate. România a dezvoltat, în ultimii ani, un sistem echilibrat de instrumente legislative și instituționale apte să prevină și să sancționeze intoleranța”, a declarat liderul de la Palatul Cotroceni

„Pentru România, protecția drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale este de importanță deosebită. Minoritățile au contribuit la diversitatea culturală și la modernizarea României, și astfel și la integrarea în europeană și euroatlantică.Germanii din România, precum sașii transilvăneni, șvabii bănățeni și sătmăreni, țipțerii sau germanii bucovineni, reprezintă o punte importantă între țările noastre. În contextul internațional actual, buna înțelegere interetnică, interculturalitatea și solidaritatea sunt mai importante decât oricând”, a conchis șeful statului.