Iohannis s-a jucat de-a ȘEFUL STATULUI. Joaca s-a cam TERMINAT
"1700 şi ceva, atâţia refugiaţi vor veni, maxim, în România, fiindcă atâtea locuri de cazare sunt disponibile. Mai mult, nu", a spus presedintele Klaus Iohannis luni, in cel mai ferm discurs pe care l-a avut ca presedinte. Problema e ca Iohannis nu mai are acum nici un control asupra mecanismelor de distribuire a refugiatilor din Siria, iar promisiunile ferme facute romanilor pot fi spulberate de un vot al ministrilor de Interne din UE pe propunerea Comisiei Europene. Iar daca Romania va fi obligata, in urma acestui vot, sa accepte 6351 de refugiati in loc de 1785, atunci vor aparea doua mari probleme. Una de imagine pentru Iohannis, care va fi vazut drept incapabil sa se opuna vointei lui Juncker si Merkel, dar si una mult mai periculoasa: potentarea curentului nationalist, anti-european.
Mai intii, sa explicam sursa problemelor.
Presedintele i-a asigurat pe romani in conferinta de presa din 7 septembrie ca "la noi, numărul de refugiaţi nu poate să crească, decât dacă noi vrem să primim mai mulţi". Klaus Iohannis a explicat cum s-a impotrivit in trei Consilii Europene (adunarea sefilor de stat sau guvern din UE) cererii Comisiei Europene ca statelor membre sa le fie repartizati refugiati pe baza unor cote obligatorii. Presedintele si-a asumat decizia ca Romania sa accepte refugiati doar pe baza de cote voluntare, adica exact atitia migranti cit statul isi poate permite sa adaposteasca si sa integreze.
Dar Klaus Iohannis nu a explicat nici o clipa ca e posibil sa se ajunga intr-o situatie precum cea de astazi, in care presedintele Romaniei sa nu aiba drept de veto fata de o astfel de decizie. El a dat de inteles publicului ca decizia de a primi mai multi sau mai putini refugiati este exclusiv a Romaniei. Or, nu e cazul.
Iata de ce. Comisia Europeana a propus astazi cote obligatorii de refugiati pentru toate statele membre, iar in cazul Romaniei ar fi vorba despre fix 6351, mult peste ce a acceptat public Klaus Iohannis. Propunerea Comisiei va fi votata cel mai probabil in Consiliul JAI (ministrii de Interne din statele membre UE) din 14 septembrie, daca nu se va ajunge la o aminare. Ca sa treaca si sa fie obligatorie pentru statele membre, propunerea Comisiei Europene are nevoie de vot calificat in Consiliu, adica 55% din voturi. Exista si o posibilitate de blocare, daca minim patru tari care au impreuna minim 35% din populatia UE resping propunerea de cote obligatorii.
E posibil ca Romania sa reuseasca blocarea propunerilor CE, alaturi de alte tari din estul si centrul Europei, si ele refractare la cotele cerute de presedintele Comisiei, Jean Claude Juncker.
Dar exista si sansa, destul de mare, ca Juncker, sprijinit de Angela Merkel, sa iasa invingator din aceasta batalie politica de culise. Va urma si avizul consultativ al Parlamentului European, iar statele membre vor fi obligate sa accepte cotele obligatorii propuse de Comisia Europeana.
Prima problema: credibilitatea lui Klaus Iohannis. E cea mai mica dintre problemele posibile, dar ea trebuie enuntata pentru ca are legatura directa cu a doua problema, cea cu adevarat importanta. Asadar, daca Romania (si suratele din Europa centrala si de est) pierde lupta politica in Consiliul JAI, Klaus Iohannis va fi puternic decredibilizat.
De ce? Pentru ca el si-a asumat public, extrem de ferm, obiectivul de a limita la 1785 numarul refugiatilor din Siria, Afganistan, Irak etc. Cu o atitudine cu adevarat prezidentiala, el a spus ca Romania nu va accepta mai multi, pentru ca nu ii poate integra.
Iohannis nu a avut nici macar o nuanta in pozitia sa, nu a amintit nimic despre negocierea (daca Romania va fi participat la ea) pe mecanismul prin care s-au determinat aceste cote. Or, mecanismul in sine este destul de defavorabil Romaniei, pentru ca un indicator cerut insistent de tarile mai sarace din UE - PIB/capita, are o pondere de doar 40% in stabilirea numarului de refugiati.
Daca Romania va fi in cele din urma obligata sa primeasca 6.351 de refugiati, Klaus Iohannis va trebui sa explice de ce a ajuns in situatia de a accepta o solutie care nu ii convine. Va fi putin credibil la acel moment tocmai pentru ca in conferinta de presa de luni nu si-a lasat portite de scapare.
Si de aici apare a doua problema. Cea cu adevarat importanta pentru Romania.
Credibilitatea Uniunii Europene. In Romania s-a pornit deja un puternic curent de opinie anti-imigranti care are potentialul de a se transforma intr-un curent anti-european. De ce? Pentru ca UE e vazuta ca entitatea care ne obliga sa facem ce nu vrem, adica sa primim refugiati. E suficient sa va uitati pe internet pentru a vedea cum se construieste deja acest curent de opinie.
Va fi extrem de simplu pentru lideri de opinie formali sau informali sa propage urmatorul mesaj: Klaus Iohannis nu s-a putut impotrivi vointei lui Merkel si Juncker, e doar o marioneta fara putere, a negociat prost, iar din cauza asta Romania e slaba in fata UE. Ca urmare, Romania va fi in pericol sa primeasca mii de musulmani, cu potential de pericol pentru siguranta romanilor (Teza musulman = terorist a fost deja raspindita cu ocazia scandalului moscheei din Bucuresti). Iar fiindca UE ne baga in casa "musafiri" nedoriti, atunci inseamna ca UE ne e dusman.
E doar un pas mic, usor de facut pentru un politician ca Traian Basescu, de exemplu, care capteaza deja de citeva luni acest curent nationalist. Iar Traian Basescu va fi credibil daca va explica mecanismele europene pe care Klaus Iohannis nu le-a explicat fie din nestiinta, fie din eroare, fie din calcul politic. Exemplu clar de calcul ciudat este si decizia presedintelui Iohannis de a convoca CSAT pe tema refugiatilor in 17 septembrie, la 3 zile DUPA posibilul vot decisiv in Consiliul JAI.
Si din momentul in care Basescu, alaturi de citeva televiziuni si site-uri cu mare audienta, vor declansa atacul nationalist, vom intra pe teritorii necartografiate. Romania nu a fost confruntata in ultimii zece ani cu un curent nationalist, anti-european puternic.
PS: Despre strategia aleasa de Traian Basescu ca sa-si relanseze pozitia politica, cu urmatoarea ocazie.
