Președintele Klaus Iohannis a subliniat, miercuri, în cadrul unor declarații de presă, că România nu va trimite soldați în Ucraina. Decizia privind cedarea unui sistem Patriot va fi luată în CSAT, după analiza specialiștilor din MApN. Șeful Statului a mai precizat însă că nu acceptă ca România să rămână fără apărare antirachetă.

Președintele va convoca CSAT după pronunțarea specialiștilor pe tema sistemului Patriot FOTO Arhivă

Întrebat cu privire la amenințarea unor atentate pe teritoriul României, șeful statului a preciza că nu există nicio amenințare directă la adresa României, dar că șefii Armatei se pregătesc pentru toate situațiile posibile.

Președintele Klaus Iohannis a menționat că nu are niciun semnal că ar exista un pericol de producere a unor atentate în România. „Militarii întotdeauna se pregătesc pentru toate situațiile. România este o țară sigură, dar trebuie să fim pregătiți pentru evenimente neașteptate. Nu este cazul să ne gandim ca România este amenințată”, a precizat președintele.

Despre decizia privind sistemul Patrio, președintele a menționat că nu crede că are ce căuta acest subiect în spațiul public.

„Ședința CSAT va avea loc imediat după ce specialiștii clarifică aspectele. E foarte complicat”, a mai spus șeful statului, subliniind însă că nu acceptă sub nicio formă ca România să rămână fără apărare antirachetă.

Precizările vin în contetul în care șeful Armatei României, Gheorghiță Vlad , a declarat că există riscul escaladării conflictului din Ucraina și că țara noastră trebuie să accelereze înzestrarea forțelor de apărare. De altfel, un proiect al MApN propune intervenția în afara țării pentru protejarea cetățenilor români.

Discuțiile privind cedarea unui sistem Patriot

Cu privire la cedarea unui sistem Patriot Ucrainei, ministrul Apărării Angel Tîlvar și-a exprimat dezacordul. În același timp fostul președinte Traian Băsescu a criticat aspru opiniile transmise în spațiul pubblic de liderii poltici.

Băsescu a afirmat că ar fi o greşeală ca România să nu livreze un sistem Patriot Ucrainei, caracterizând discuțiile cu privire la subiect drept „o figură de prostălăul Europei”.