Iohannis: România încurajează creşterea prezenţei militarilor şi echipamentului militar american în România
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, că în perioada imediat următoare sunt trei linii de acţiune esenţiale pe care România le susţine, în condiţiile unui context de securitate în regiunea extinsă a Mării Negre marcat de impredictibilitate, menţionând că ţara noastră încurajează creşterea prezenţei militarilor şi echipamentului militar american în România.
"În viziunea României (...) există trei linii de acţiune esenţiale care trebuie avute în vedere în perioada imediat următoare. În primul rând, este necesară întărirea solidarităţii în interiorul NATO, inclusiv prin consolidarea relaţiei transatlantice. În NATO, relaţia transatlantică este garanţia funcţionării optime a Alianţei şi a apărării colective definite de articolul V al Tratatului de la Washington. De aceea (...) România încurajează activităţile desfăşurate de militarii americani pe teritoriul nostru, în cadru aliat sau bilateral, şi creşterea prezenţei militarilor şi echipamentului militar american în România", a spus preşedintele Iohannis, la Palatul Cotroceni, la seminarul "Redefinirea contextului de securitate în Europa de Sud-Est - o abordare de la Bucureşti".
El a arătat că România sprijină şi dezvoltarea parteneriatului între NATO şi Uniunea Europeană.
"Sprijinim acest parteneriat în arii de interes comun - precum mobilitatea forţelor sau apărarea cibernetică - în baza complementarităţii şi sinergiei celor două organizaţii. În acest mod, cooperarea NATO-UE va aduce plus-valoare securităţii europene şi euro-atlantice şi va genera eficienţă instituţională", a afirmat şeful statului, arătând că pentru România NATO rămâne principalul garant al apărării colective a membrilor săi.
Preşedintele Klaus Iohannis a precizat că cea de a treia linie majoră de acţiune este asigurarea unităţii, coerenţei şi consolidării măsurilor aliate pe Flancul Estic, în cadrul posturii de descurajare şi apărare a NATO, punctând că în acest sens creşterea mobilităţii forţelor şi asigurarea forţelor de întărire sunt esenţiale pentru sporirea eficienţei aliate.
El a spus că procesul de implementare a prezenţei înaintate (Forward Presence) a NATO în România şi în regiunea Mării Negre este în desfăşurare, dar că aceasta nu şi-a atins potenţialul. Şeful statului a menţionat că este nevoie de un Flanc Estic mai bine apărat, inclusiv printr-o prezenţă înaintată unitară, bazată pe o abordare integrată de la nord la sud, de la Marea Baltică la Marea Neagră.
Preşedintele Iohannis a arătat că aceste linii de acţiune se reflectă în priorităţile pe care România le urmăreşte la Summitul NATO din iulie.
Potrivit şefului statului, contextul de securitate în regiunea extinsă a Mării Negre este fluid, dinamic şi complex, marcat de impredictibilitate şi de nevoia constantă de adaptare.
"Cred că suntem cu toţii de acord că regiunea Mării Negre are o greutate aparte în ecuaţia de securitate la nivel internaţional. Regiunea Mării Negre se află la intersecţia vecinătăţilor estice şi sudice ale NATO şi ale UE - cu ameninţările, riscurile şi provocările specifice: conflicte regionale îngheţate sau active, noi ameninţări de natură cibernetică, hibridă şi teroristă, migraţie ilegală. You name it, we have it. Toate acestea trebuie abordate în mod coordonat şi coerent, ceea ce reprezintă în sine deja o provocare. În prezent, o ameninţare importantă la adresa securităţii europene este reprezentată, evident, de comportamentul ostil care vine dinspre est, ca să nu fiu prea concret", a arătat Iohannis.
El a indicat că obiectivul major al României este de a-şi consolida securitatea prin eforturi la nivel naţional şi valorificând cât mai bine parteneriatele strategice, în mod special cel cu SUA, precum şi rolul ţării noastre în NATO, dar şi în UE.
"Mediul actual de securitate generează, însă, şi o fereastră de oportunitate, care plasează această parte a Europei în prim-planul dezbaterilor transatlantice", a spus şeful statului, arătând că Formatul Bucureşti este un exemplu foarte bun pentru a ilustra oportunităţile care se ivesc în situaţii de criză.
Preşedintele Iohannis a arătat că în climatul de securitate actual NATO trebuie să continue întărirea posturii de apărare şi descurajare şi să consolideze dimensiunea apărării colective faţă de riscurile, ameninţările şi provocările dinspre Est.
"România este, totodată, conştientă de faptul că securitatea euro-atlantică este legată intrinsec de stabilitatea statelor de la graniţele acesteia. De aceea, Alianţa trebuie să crească contribuţia pe dimensiunea proiectării stabilităţii şi a creşterii rezilienţei partenerilor săi. Sunt necesare, astfel, rezultate tangibile în vecinătatea strategică, atât în est, zonă de interes specific ce trebuie să rămână prioritară pe agenda NATO, cât şi în sud, inclusiv sub aspectul combaterii terorismului", a afirmat el.
Şeful statului a spus că România va continua să susţină dezideratul aliat de partajare echitabilă a responsabilităţilor şi să îşi respecte angajamentele privind alocarea a 2% din PIB pentru apărare.
"România a înregistrat un progres important în acest domeniu, investind în propria securitate şi, implicit, în securitatea Alianţei. Astfel, peste 33% din bugetul apărării a fost alocat, în anul trecut, pentru achiziţii de echipamente majore şi dezvoltarea de capabilităţi, procent semnificativ mai mare decât procentul de 20% recomandat de NATO. La acestea se adaugă şi contribuţia naţională consistentă la operaţiunile şi misiunile NATO", a arătat el.
De asemenea, preşedintele Iohannis a precizat că în condiţiile mediului de securitate actual apărarea începe cu teritoriul naţional.
"Ne bazăm pe sprijinul Aliaţilor, dar în acelaşi timp continuăm eforturile naţionale în acest domeniu. Aşadar, România va continua să îşi asume, în mod credibil şi predictibil, rolul de furnizor de securitate şi stabilitate în regiune", a conchis şeful statului.
Printre cei care au participat la reuniunea organizată de think tank-ul american Center for European Policy Analysis s-au numărat Peter Doran, preşedintele CEPA, general-locotenentul Ben Hodges, fost comandant al forţelor americane din Europa, şeful Statului Major al Apărării, generalul Nicolae Ciucă, viceprim-ministrul pentru implementarea parteneriatelor strategice, Ana Birchall.
CEPA este un institut de cercetare non-profit şi non-partizan, dedicat studiului Europei Centrale şi de Est. Fondat în 2005, CEPA este unicul think-tank american a cărui activitate este concentrată exclusiv asupra statelor şi societăţilor europene. AGERPRES
