Iohannis nu s-a aflat în conflict de interese, se arată în motivarea Curții de Apel Alba Iulia
Klaus Iohannis nu s-a aflat în conflict de interese atunci când a semnat, în decembrie 2010, un contract de prestări servicii încheiat între Primăria Municipiului Sibiu și SC Tipografia Honterus SRL, societate comercială deținută de Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR), al cărui președinte era, se arată în motivarea Curții de Apel Alba Iulia, făcută publică marți. *ANI nu a depus recurs împotriva admiterii contestației lui Iohannis de către Curtea de Apel Alba Iulia
Curtea de Apel Alba Iulia a admis în 10 iunie contestația formulată de Klaus Iohannis, fiind dispusă anularea unui raport de evaluare întocmit de ANI privind încălcarea regimului juridic al conflictului de interese în materie administrativă de către fostul primar al Sibiului.
'Se constată că reclamantul (Klaus Iohannis — n.r.) nu s-a aflat în conflict de interese, întrucât condițiile art.70 din Legea nr.161/2003 raportat la art.75 lit.b din Legea nr.393/2004 nu sunt îndeplinite, deoarece reclamantul nu a participat la luarea unei decizii care să asigure un beneficiu societății comerciale T.H. SRL și nu există o relație de angajament cu aceasta, iar condițiile art.70 din Legea nr.161/2003 raportat la art.75 lit.f din Legea nr.393/2004 nu sunt îndeplinite deoarece reclamantul nu a fost implicat în luarea deciziei de desemnare a ofertei câștigătoare, semnarea contractului fiind efectul procedurii de atribuire a contractului decisă de comisia de evaluare', se menționează în extrasul sentinței pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia în dosarul 780/57/2013.
Instanța a considerat că este relevantă modalitatea de derulare a procedurii la nivelul autorității publice locale, unde, la data de 3 decembrie 2010, a fost demarată procedura de atribuire a contractului de Servicii de informare și publicitate in vederea implementării proiectului POS CCE SMIS 4915 — contract de finanțare nr. 117/321/28.08.2009 — Implementarea conceptului de administrație electronica la nivelul municipiului Sibiu 'prin publicarea in SEAP a invitației de participare nr. 274316, cu respectarea prevederilor art.125 din OUG nr. 34/2006.
'Deși valoarea estimată a contractului a fost de 3.910,88 euro (deci sub 15.000 euro, prag valoric sub care, art.19 din OUG nr. 34/2006 permitea încredințarea directă a contractului de achiziție publică), pentru asigurarea principiilor care guvernează achizițiile publice, inserate in art.2 alin.1 si alin. 2 din OUG nr.34/2006, s-a decis aplicarea procedurii de cerere de oferta cu publicarea documentației de atribuire in SEAP, criteriul de atribuire fiind prețul cel mai scăzut, tocmai pentru a asigura un cadru lărgit de ofertanți, asigurând astfel concurența între operatorii economici. În conformitate cu prevederile art.71 alin.1 din HG nr.925/2006 a fost constituită comisia de evaluare a ofertelor in vederea atribuirii contractului de prestări servicii anterior identificat (document in anexa), reclamantul nefăcând parte din comisia de evaluare a ofertelor și de desemnare a ofertei câștigătoare, atribuții ce revin în competența exclusivă a comisiei. Practic, reclamantul, semnând contractul de prestări servicii nr. 71/23.12.2010 cu S.C T.H. S.R.L., a îndeplinit o obligație legală stipulată de dispozițiile art. 204 din OUG nr. 34/2006 conform cărora 'Autoritatea contractantă are obligația de a încheia contractul de achiziție publica cu ofertantul a cărui ofertă a fost stabilită ca fiind câștigătoare, pe baza propunerilor tehnice si financiare cuprinse în respectiva ofertă '. Exercitându-și prerogativele legale, în limitele competenței, reclamantul nu a avut nici un moment drept de opțiune cu privire la alegerea câștigătorului, respectiv între a semna sau nu contractual', se arată în motivare.
Instanța a stabilit că, în condițiile în care Klaus Iohannis nu a îndeplinit nicio atribuție pe parcursul procedurii de achiziție, nu a participat la luarea unei decizii în ceea ce privește atribuirea contractului Tipografiei Honterus, semnarea contractului fiind realizată în baza legii și nu în urma unui proces deliberativ, nu se poate susține că reclamantul s-ar afla în conflict de interese.
'Sub aspectul existenței conflictului de interese în persoana reclamantului, nu prezintă relevanță dispozițiile art.209 din OUG nr.34/2006, referitoare la posibilitatea recunoscută de lege autorității contractante de a proceda la anularea procedurii de achiziție în situațiile limitativ stipulate la literele a-d, în contextul în care conflictul de interese presupune, astfel cum s-a arătat anterior, implicarea efectivă în procesul de stabilire a câștigătorului licitației, operațiune în care reclamantul nu a fost implicat', se menționează în extrasul sentinței.
De asemenea, art. 204 din OUG nr. 34/2006 prevede că semnarea contractului are loc pe baza propunerilor tehnice și financiare cuprinse în respectiva ofertă, împrejurare față de care se impune concluzia că, dat fiind specificul procedurii de achiziție, toate elementele contractului sunt prestabilite, inclusiv prețul, astfel că nici prin semnarea celor 3 facturi în vederea efectuării plăților către S.C. T.H. S.R.L. sau a procesului verbal recepție a serviciilor prestate încheiat la data de 2 iunie 2011 nu se poate constata existența conflictului de interese.
Referitor la procesul verbal de recepție a serviciilor, se reține că, deși semnat de reclamant, verificarea elementelor tehnice este apanajul specialiștilor din comisia de recepție, respectiv a managerului de proiect, șef serviciu informatică, nefiind în sarcina reprezentantului autorității.
'Concluzionând din această perspectivă, se reține că, în lipsa participării la luarea unei decizii care să fie în măsură să asigure un beneficiu în favoarea unei persoane fizice sau juridice cu care au o relație de angajament, indiferent de natura acestuia sau unei asociații sau fundații din care face parte, nu sunt întrunite condițiile legale prev. de art.75 din Legea nr.393/2004 pentru constatarea conflictului de interese. Deși aceste motive ar fi suficiente să atragă anularea raportului de evaluare pentru lipsa elementelor caracteristice conflictului de interese, se constată că nici invocarea cazului prevăzut de art.75 lit.b din Legea nr.393/2004 nu este legală. Astfel, raționamentul pe baza căruia pârâta a stabilit existența unui interes personal al reclamantului, în sensul că, în calitate de președinte al Forumului Democrat al Germanilor din România ar administra efectiv S.C T.H. S.R.L., nu poate fi reținut în cauză, probatoriul administrat infirmând constatările raportului de evaluare', se precizează în motivarea instanței.
Totodată, instanța a reținut că Iohannis nu avea o relație de angajament cu tipografia, neavând prerogative de administrare.
Curtea de Apel Alba Iulia a admis în 10 iunie în parte contestația formulată de reclamantul Klaus Iohannis în contradictoriu cu ANI și în consecință a dispus anularea punctelor 1 și 2 din raportul de evaluare nr. 35687/G/II/08.08.2013 întocmit de ANI sub aspectul conflictului de interese în materie administrativă. CA Alba Iulia a respins acțiunea reclamantului ca inadmisibilă cu privire la punctul 3 al aceluiași raport de evaluare, care dispunea sesizarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru cercetarea încălcării regimului juridic al conflictului de interese în materie penală
CA Alba Iulia a judecat acțiunea în contencios administrativ intentată de Klaus Iohannis împotriva ANI, care, în 2013, l-a acuzat de încălcarea regimului juridic al conflictului de interese în materie administrativă și penală, întrucât a semnat, în decembrie 2010, un contract de prestări servicii încheiat între Primăria Municipiului Sibiu și SC Tipografia Honterus SRL, societate comercială deținută de Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR). Klaus Iohannis a deținut funcția de președinte al FDGR în perioada 2002 — 2013. Obiectul contractului semnat, în opinia ANI, cu încălcarea regimului juridic al conflictului de interese administrativ și penal de către Klaus Iohannis constituie servicii de informare și publicitate în vederea implementării unui proiect finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională. AGERPRES
