Președintele Klaus Iohannis și soția sa, Carmen, nu mai sunt începând de luni proprietarii casei din centrul Sibiului pentru care se judecă de mai mulți ani, fiind radiați din Cartea Funciară, însă mai au la dispoziție două căi de contestație, a precizat, pentru AGERPRES, Puiu Nicolae Fesan, directorul Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară (OCPI) Sibiu.

Întrebat de corespondentul AGERPRES dacă președintele Iohannis practic nu mai este proprietarul casei pentru care se judecă, Puiu Nicolae Fesan a precizat: "Deocamdată. Domnul Iohannis mai are două căi de atac la noi".

"Cu privire la cererea de rectificare nr. 29841/07.04.2016 formulată de Administrația Finanțelor Publice Sibiu, în temeiul Deciziei Civile nr.235/Ap emisă de Tribunalul Brașov, Secția I Civilă din data de 16.05.2014, în dosar nr. 262/62/2014 și a Deciziei Civile nr. 655/R emisă de Curtea de Apel Brașov, Secția Civilă din data de 12.11.2015, în dosar nr. 262/62/2014 cererea a fost soluționată prin admitere, conform încheierii de carte funciară nr. 29841 din data de 18.04.2016", se arată într-un răspuns transmis luni, de către OCPI Sibiu, AGERPRES.

Prin cererea de rectificare admisă s-a dispus radierea dreptului de proprietate asupra imobilului situat în Sibiu, str. N. Bălcescu nr 29, a lui Iohannis Klaus Werner și soția Iohannis Carmen Georgeta, susține OCPI Sibiu.

"Împotriva încheierii se poate formula cerere de reexaminare în termen de 15 zile de la comunicare în conformitate cu prevederile art. 31 alin. 2 din Legea nr. 7/1996 a Cadastrului și Publicității Imobiliare cu modificările și completările ulterioare. Menționăm că datele din cartea funciară se pot consulta prin solicitarea unui extras de carte funciară de informare cu plata tarifului aferent conform Ordinului nr. 39/2009", se arată în răspunsul OCPI Sibiu transmis AGERPRES.

Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliară (OCPI) Sibiu a primit, la începutul lunii aprilie, cererea de radiere a dreptului de proprietate al familiei Iohannis asupra casei pierdute în instanță anul trecut.

Administrația Județeană a Finanțelor Publice (AJFP) Sibiu a solicitat în data de 25 martie a.c. radierea din cartea funciară a dreptului de proprietate al soților Iohannis.

La data de 12 noiembrie 2015, Curtea de Apel Brașov a respins un recurs declarat de Klaus și Carmen Iohannis și a menținut decizia Tribunalului Brașov din mai 2014, prin care a fost anulat un contract de vânzare-cumpărare a unui imobil din Sibiu. Imobilul în cauză a făcut parte din averea soților Maria și Eliseu Ghenea, iar după decesul acestora averea a trecut în anii '70 în proprietatea unei surori a lui Eliseu Ghenea, care însă a decedat fără a avea copii.

Casa de pe strada Nicolae Bălcescu nr. 29 din Sibiu a trecut în proprietatea statului român, iar în anul 1997 imobilul a fost cumpărat de chiriași. În anul 1999 contractele prin care chiriașii au cumpărat casa au fost anulate în instanță, la cererea fiului lui Nicolae Baștea, acesta din urmă fiind nepot al soților Ghenea. Casa a ajuns apoi în proprietatea familiei Iohannis, care a cumpărat partea urmașilor lui Nicolae Baștea. Foștii chiriași au deschis procese în instanțe, pentru anularea contractelor prin care familia Iohannis a intrat în posesia imobilului din Sibiu, contestând calitatea de urmaș de drept al lui Nicolae Baștea.

Pe 16 noiembrie 2015, președintele Klaus Iohannis s-a declarat nemulțumit de sentința judecătorească prin care a pierdut casa, punctând că împreună cu avocații săi caută cele mai bune căi de a o contesta.

Ulterior, Instanța supremă a admis o cerere depusă de familia Iohannis, prin care s-a solicitat strămutarea procesului de la Curtea de Apel Brașov la o altă curte de apel din țară, decizia fiind definitivă. Pe 6 aprilie a.c. Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că se va judeca la Curtea de Apel Pitești contestația în anulare formulată de familia Iohannis împotriva deciziei instanței, din noiembrie 2015, prin care cei doi soți au pierdut imobilul aflat în centrul Sibiului.

Klaus Iohannis a reclamat în cererea de strămutare, potrivit presei locale, faptul că judecătorii din Brașov nu îndeplinesc condiția de independență și imparțialitate, ca urmare a presiunii exercitate de mass-media asupra lor, în cei 10 ani cât a durat procesul.

AGERPRES