Președintele Klaus Iohannis a declarat sâmbătă că la Consiliul European s-a stabilit ca întâi să se negocieze despre soarta oamenilor, iar apoi despre partea financiară în ceea ce privește Brexit.

"Primul punct care va fi negociat când se vorbește de părăsirea UE de către Marea Britanie este soarta oamenilor. În cazul nostru, greutatea cade pe soarta românilor care muncesc și trăiesc în Marea Britanie. Pentru noi este foarte important ca această negociere să se facă la modul cel mai serios, repede și să fie o negociere exhaustivă, adică să se discute și să se clarifice toate aspectele, nu numai reședință, loc de muncă, drept de muncă, ci inclusiv lucruri de exemplu cum este pensia, pentru că sunt în Europa milioane de oameni care s-au bazat pe faptul că-și pot stabili reședința și găsi locul de muncă oriunde în Uniune, s-au mutat cu familii foarte mulți, și aceste lucruri trebuie obligatoriu respectate", a afirmat șeful statului.

El a arătat că statele membre sunt dispuse să negocieze astfel încât cetățenii europeni să beneficieze de toate drepturile după ieșirea Marii Britanii din UE.

"Eu pot să ofer românilor toate garanțiile pe care le oferă UE 27 și acestea sunt multe. Suntem hotărâți să negociem în așa fel încât cetățenii, inclusiv românii, să aibă toate drepturile. În contrapartidă suntem dispuși să negociem și drepturile cetățenilor Marii Britanii în statele membre", a spus Iohannis.

Șeful statului a precizat că după ce se negociază soarta cetățenilor europeni, se va discuta despre partea financiară.

"Foarte mulți au vorbit despre nota de plată pentru Marea Britanie. Nu este vorba de nicio notă de plată, de nicio amendă pe care Marea Britanie trebuie să o plătească, însă este vorba de angajamente financiare care au fost luate înainte de declanșarea Brexit-ului și toată lumea se așteaptă ca Marea Britanie să respecte aceste angajamente. Despre acești bani vorbim, banii care au fost negociați, prinși în buget și care de exemplu pentru România se reflectă în banii cheltuiți pe proiecte pe coeziune, pe politică agrară ș.a.m.d.", a adăugat Iohannis.

El a anuțat că la reuniunea Consiliului European s-a propus "secvențierea" în ceea ce privește Brexit.

"La început se negociază partea de ieșire a Marii Britanii din UE și numai după ce se face un progres semnificativ în aceste negocieri, se trece la partea a doua, care poate să stabilească în mare cum ne imaginăm o viitoare colaborare între Uniune și Marea Britanie după Brexit-ul care se va produce efectiv la începutul lui 2019", a arătat Iohannis.

Șeful statului a indicat că la Bruxelles s-a decis să nu se poarte negocieri separate în privința Brexit.

"Este important de știut că nu avem de gând, nimeni din cele 27 de state să poarte negocieri separate. Uniunea este importantă și vom negocia doar împreună, nu vom negocia separat și sectorial, se va negocia totul la pachet de echipa stabilită de noi. (...) Nu suntem dispuși la niciun compromis. Noi am decis să negociem așa. Noi vrem să rămânem parteneri buni cu Marea Britanie, noi vrem să construim o relație cât se poate de bună, însă această situație de Brexit nu s-a ivit fiindcă așa ne-am înțeles. Este o decizie unilaterală a Marii Britanii", a mai arătat Iohannis.

Președintele Iohannis a subliniat că Guvernul are rolul principal în chestiunile tehnice privind Brexit.

"Trebuie să-și joace fiecare foarte, foarte bine rolul ca să avem succes", a adăugat șeful statului.

El a precizat că în ceea ce privește găzduirea agențiilor europene, la Consiliul European s-a decis ca în iunie să fie stabilite criteriile de selecție a statelor, iar cel mai devreme în toamnă să se ia o decizie.

"Guvernul României va trebui cu maximă celeritate, dacă dorește această agenție (n.r. — Agenția Europeană a Medicamentului), să identifice un sediu care poate fi pus la dispoziție nu cândva, acum, în această toamnă pentru această agenție. Acesta este primul pas. Al doilea este să fim deschiși la negocieri pentru condițiile pe care le oferim acestor oameni, fiindcă sunt condiții speciale și de locuire, și financiare, și multe alte lucruri și atunci putem să intrăm ușor-ușor într-o competiție. Vor fi criterii politice, dar criteriile hard de logistică sunt clare în momentul acesta și dacă nu putem să oferim așa ceva, mă tem că șansele vor fi foarte mici. (...) Acum nu am auzit ca Guvernul să fi identificat un sediu care să poată fi oferit", a menționat șeful statului.

AGERPRES/(A — autor: Florentina Peia, editor: Florin Marin, editor online: Adrian Dădârlat)