Iohannis: Când pacea socială este în pericol, este nevoie de o abordare matură
România aparţine tuturor românilor, iar ei trebuie să trăiască în pace şi bună înţelegere, fără "falii care îi dezbină", a declarat, marţi, preşedintele Klaus Iohannis.
"Atunci când pacea socială este pusă în pericol, şi avem, din păcate, suficiente exemple în acest sens în ceea ce s-a întâmplat în România ultimelor săptămâni, în pregătirea referendumului pentru modificarea Constituţiei, este nevoie de o abordare matură şi o deschidere către dialog a tuturor actorilor relevanţi din societate. Primul pas către restabilirea păcii sociale este abandonarea discursului urii şi asumarea faptului că numai prin toleranţă putem depăşi, împreună, acele falii care riscă să ne dezbine. Să lăsăm trecutului toate aluviunile de ură, indignare, gânduri negre şi să ne îndreptăm energiile către viitorul nostru! Să facem pentru toţi românii o ţară în care să trăim în bună înţelegere, fără spaime şi tulburări provocate de pericole imaginare! România aparţine tuturor românilor! Deşi diferiţi, suntem toţi români şi vrem să mergem mai departe împreună într-o ţară care şi-a însuşit şi respectă principiile şi valorile comune europene", a declarat Iohannis, cu prilejul ceremoniei de decorare a unor supravieţuitori ai Holocaustului.
Şeful statului a reafirmat angajamentul ferm de a întreprinde toate demersurile necesare pentru evitarea, pe viitor, a oricăror acţiuni care se fundamentează pe încălcarea demnităţii umane.
El a subliniat că statul român a demonstrat că a învăţat din propriul trecut întunecat, printr-o asumare a adevărului istoric, prin demersuri concrete de recuperare a memoriei Holocaustului şi de combatere a antisemitismului, cea mai recentă iniţiativă din acest registru fiind înfiinţarea Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România - un proiect dedicat istoriei comunităţii evreieşti, susţinut încă de la preluarea mandatului şi care este sprijinit în mod necondiţionat.
"La 1 ianuarie 2019, România va prelua Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, iar prezervarea şi întărirea valorilor comune europene reprezintă un obiectiv prioritar al viitorului mandat al ţării noastre. În prezent, numeroase democraţii europene se confruntă cu extremismul, populismul, antisemitismul şi xenofobia şi, tocmai de aceea, ţara noastră va acţiona în direcţia combaterii acestor flageluri, atât de toxice pentru societăţile noastre. Un alt moment istoric este inseparabil legat de locul în care ne aflăm. Sala Unirii a Palatului Cotroceni onorează evenimentul miraculos de acum o sută de ani, în care înaintaşii noştri şi-au îndeplinit marele vis, acela de a trăi împreună într-o singură ţară unită. Celebrarea celor o sută de ani de la desăvârşirea unităţii naţionale trebuie să se realizeze în spiritul respectului faţă de drepturile şi libertăţile fundamentale. Nu trebuie să uităm niciodată că aproape jumătate din parcursul României moderne a fost marcat de dictaturi odioase. Diferenţa fundamentală dintre momentul remarcabil 1918 şi tragicul an 1941 este tocmai modul în care înaintaşii noştri s-au raportat la valori. Toleranţa, solidaritatea, patriotismul civic au fost înţelese atât de diferit şi de contrastant la distanţă de doar o generaţie", a arătat preşedintele.
Klaus Iohannis a subliniat că, fără democratizarea societăţii româneşti şi deschiderea ei către minorităţi, viabilitatea actului de la 1 Decembrie 1918 ar fi avut mult de suferit, riscând chiar să nu fie recunoscut pe plan internaţional. Centenarul României Moderne Unite se referă nu doar la trecut, cât mai ales la viitor, a punctat şeful statului.
"Dacă, după un secol în care am înfruntat furtunile istoriei, suntem cu toţii în aceeaşi casă, în Sala Unirii, putem spune că ne-am însuşit lecţiile trecutului şi că putem avansa ca societate doar prin coagularea energiilor tuturor românilor, prin acceptarea celuilalt şi înţelegerea faptului că, deşi putem fi diferiţi, avem drepturi egale", a adăugat Iohannis.
Preşedintele a subliniat importanţa Zilei Holocaustului, comemorată la data de 9 octombrie.
"Ne-am reunit astăzi pentru a-i onora, în numele statului român, în semn de recunoaştere şi omagiere a suferinţelor îndurate, pe unii dintre ultimii supravieţuitori ai Holocaustului. Atât ziua, cât şi locul în care ne aflăm au semnificaţii profunde pentru istoria noastră şi reprezintă două momente contrastante, despre care voi vorbi. În fiecare an, pe 9 octombrie, comemorăm debutul unui episod dureros din trecutul României. În toamna anului 1941, la ordinul autorităţilor vremii, evreii români începeau să fie deportaţi în Transnistria, devenind astfel victimele unui regim dictatorial, care a ales să-şi extermine propriii cetăţeni, legitimându-şi acţiunile genocidare prin apelul la argumente arbitrare de ordin etnic şi rasial, aflate într-o contradicţie vădită cu valorile fundamentale ale umanităţii. Compasiunea şi recunoştinţa noastră se îndreaptă către acele persoane care au devenit ţintele unor politici represive pentru simplul motiv că aveau o altă origine decât majoritatea populaţiei", a spus şeful statului.
El l-a citat pe laureatul Premiului Nobel pentru pace Elie Wiesel: "Găsesc cuvintele lui Elie Wiesel foarte potrivite pentru a descrie ceremonia noastră de astăzi: 'Fără memorie, nu există cultură. Fără memorie, nu ar exista nici civilizaţie, nici societate, nici viitor'. Aşa cum se ştie, punctul final al retoricii antisemite a fost uciderea a milioane de evrei, însă nu trebuie să omitem paşii care au fost făcuţi până acolo. Dictaturile europene au acţionat sistematic pentru privarea acestor oameni de o serie de drepturi şi libertăţi".
Klaus Iohannis a menţionat că, "în România, antisemitismul s-a manifestat, iniţial, prin cultivarea, în societate, a urii nesăbuite faţă de cei cu o identitate culturală diferită de cea a majorităţii". "Cetăţenii au fost instigaţi unii împotriva altora, iar evreii români au fost demonizaţi şi transformaţi în ţinte. În paralel, a fost adoptată o legislaţie antisemită, care a generat excluderea treptată a evreilor din viaţa economică şi culturală a ţării, deschizându-se, astfel, calea deportărilor şi a crimelor. Acest tip de politici sunt, astăzi, de neconceput pentru o societate puternic ataşată de principiile democratice şi ale statului de drept. Discriminarea unei minorităţi doar pe baza faptului că nu are aceleaşi credinţe, valori, religie sau origine ca majoritatea reprezintă o abordare care ne duce cu gândul la anii întunecaţi ai dictaturilor", a evidenţiat preşedintele. AGERPRES
