Ioana Ene Dogioiu: „Legal vorbind, președintele PMP este Cristian Diaconescu, nu Eugen Tomac. Scandalul, victimizarea, isteriile, amenințările, demonizarea justiției nu schimbă niște realități juridice”
Dincolo de victimizarea politică, motivele pentru care Alianța Dreapta Unită (ADU), USR- PMP- Forța Dreptei, este într-un impas juridic sunt reale. BEC nici nu avea cum să ia altă decizie decât respingerea înscrierii ADU pentru alegerile din 9 iunie și, cu o zi înainte, respingerea reprezentantului PMP în BEC, scrie jurnalista Ioana Ene Dogioiu pe spotmedia.ro .
De ce e blocat PMP?
Pe scurt, în acest moment, legal vorbind, președintele PMP înscris în Registrul Partidelor, un fel de Carte Funciară politică, este Cristian Diaconescu, nu Eugen Tomac. Deci singurul care poate semna în numele PMP în acest moment este Cristian Diaconescu.
Ca să fie mai clar e ca și cum proprietarul terenului din cartea funciară ar fi Ionescu, dar cel care vrea să semneze contractul la notar e fratele lui, pe motiv că tot restul familiei așa dorește. Sigur că notarul, în cazul nostru BEC, nu poate valida așa ceva.
Saga judiciară a PMP a început în 2022, când dl Tomac a convocat un congres care l-a instalat președinte al partidului și a încercat să facă modificarea în Registrul Partidelor.
La fond a reușit , după care Curtea de Apel București a decis ca procesul să fie rejudecat de TMB . Ceea ce este în curs, cu următorul termen pe 3 aprilie.
În 2023, dl Tomac a organizat încă un congres și a încercat din nou înregistrarea. Cristian Diaconescu contestă la TMB, soluția este pronunțată în 2 februarie 2024 și PMP, apoi dl Drulă o consideră executorie. Nu este, minuta nu precizează așa ceva.
Instanța trimite decizia nedefinitivă și neexecutorie la Compartimentul partidelor în vederea soluționării când hotărârea ar rămâne definitivă, prin inexistența sau repingerea recursului. Care recurs a fost formulat de Cristian Diaconescu și are primul termen pe 3 aprilie.
Care este problema a explicat Curtea Apel București în procesul intentat de Eugen Tomac după ce AEP a blocat subvenția PMP, mai precis a plasat-o într-un cont escrow până la clarificarea semnăturilor.
Adică
Deci, în acest moment, dl Tomac nu poate semna în numele PMP pentru că nu este înregistrat ca reprezentant al PMP în Registrul partidelor și nu există nicio hotărâre definitivă sau măcar executorie în baza căreia să fie făcută modificarea.
Ceea ce a constatat BEC în hotărârea prin care a respins înregistrarea ( aici integral ) este exact același lucru. Cel care a semnat contractul de vânzare cumpărare nu este proprietarul din Cartea funciară.
Precedentul din 2019
În 2019 BEC a respins înscrierea „Alianței 2020 USR PLUS” la europarlamentare fix pentru că protocolul de constituire a alianței electorale fusese semnat de Dan Barna și Dacian Cioloș , iar în acte, președinții celor doua partide erau Nicușor Dan și Daneș Raluca. Situația era consecința contestării congresului USR din 2017 pierdut de Nicușor Dan.
Deși demisionase între timp din partid, Nicușor Dan s-a reînscris în 2019 doar ca să ratifice protocolul: „A existat problema asta, riscul că o alianță pe care niște oameni vor să o voteze să nu poată să candida. Nu știu dacă nu e prea târziu, dar singura alternativă era ca eu să cosemnez. Ca să cosemnez, trebuia să fiu membru de partid, pentru că altfel ar fi fost un fals. Soluția a fost să fac o cerere de înscriere, care a fost aprobată de aseară de filiala Sectorului 6. Am semnat în calitate de membru și de președinte înregistrat în registrul Partidelor Politice. După ce formalitățile astea de înscriere se vor fi terminat o să revin la poziția inițială, de independent”.
Da, ÎCCJ a admis atunci contestația alianței, dar în condițiile în care Nicușor Dan nu contesta dreptul de reprezentare al lui Dan Barna, ba chiar a colaborat, iar structurile de conducere erau perfect valide. Chestiunea era atunci, într-adevăr, una formală, acum e cu adevărat scandal pe reprezentare și întreaga conducere a partidului, cu toate structurile, e incertă.
Ce urmează
Dacă ÎCCJ va răsturna sau nu luni decizia BEC în cazul ADU e greu de anticipat. Pe litera legii e greu de spus. Rămâne de văzut dacă va judeca pe fond contestația cât timp e formulată de Eugen Tomac care nu are calitate de reprezentant al PMP.
Ar fi interesant ca ÎCCJ să judece dacă dl Tomac are această calitate, deci să intre pe fondul litigiului care face obiectul celor două procese, fond la TMB și apel la CAB, și să transforme o procedură necontencioasă într-una contencioasă.
Depinde și dacă ÎCCJ va considera că neînregistrarea președintelui în Registru este tot o chestiune strict formală, ca în 2019, sau este doar un element dintr-un haos intern, cu toate organele de conducere praf, deci inapte să ia decizii majore în numele partidului până la o soluție definitivă a litigiului.
Dacă așa va fi, ADU poate considera că ÎCCJ i-a făcut o imensă favoare juridică și ar încuraja presiunea politică drept mijloc pentru a avea câștig de cauză.
Scandalul, victimizarea, isteriile, amenințările, demonizarea justiției nu schimbă niște realități juridice. Am auzit argumentul că legea nu poate bate democrația. Greșit! Democrație fără stat de drept nu există.
