Controversatul om de afaceri a reușit să facă unul dintre cele mai avantajoase schimburi de terenuri cu statul român: i-a dat un teren care valora 25.000 de euro și a primit, la schimb, unul de 400 de ori mai scump, dezvăluie Petru Zoltan în România Liberă.

În această ecuație, statul a fost reprezentat de Primăria Azuga. Iar totul a plecat de la nevoia primăriei din Prahova de a face lucrări de amenajare a unui drum de acces. Un pretext, de fapt, pentru două schimburi imobiliare uluitoare.

Schimb de terenuri Azuga - InterAgro

Afaceristul Ioan Niculae s-a pricopsit cu un teren de aproximativ zece hectare în stațiunea Azuga, la baza pârtiei Șorica, în urma unui schimb foarte bizar de terenuri între firma sa, InterAgro SA, și Primăria Azuga. Pe terenul de aproape zece hectare din Azuga, Ioan Niculae a vrut să construiască un complex tu­ristic de cinci stele și un heliport. Dar planurile sale s-au blocat după ce a fost trimis la închisoare în dosarul finanțării ilegale a campaniei electorale a lui Mircea Geoană din 2009.

Ciudata afacere a început în martie 2009, dată la care în funcția de primar al orașului Azuga se afla Gheorghe Adrian Purcaru, membru PDL. În ședința Consiliului Local Azuga din 3 martie 2009 s-a decis ca Primăria Azuga să facă un schimb de terenuri cu firma InterAgro SA, deținută de magnatul Ioan Niculae. Toată afacerea s-a perfectat la notar pe 13 aprilie 2009. Firma InterAgro a fost reprezentată de Ion Tudor, iar Primăria Azuga de Diana Camelia Dumbravă, secretara primăriei.

Uluitor: 7,5 ha în Teleorman contra a 9,9 ha în Azuga

Conform contractului de schimb, firma lui Ioan Niculae a cedat Primăriei Azuga un teren arabil de 75.000 mp, adică 7,5 hectare, situat în comuna Vedea, din județul Teleorman. În schimbul acestui teren, Primăria Azuga i-a oferit lui Ioan Niculae un teren de 99.360 mp, situat în golul alpin de pe Muntele Șorica. De fapt, un teren chiar la baza pârtiei de schi Șorica.

În perioada în care s-a efectuat schimbul de terenuri, un hectar de teren arabil în Vedea, Teleorman, se vindea cu 2.000 - 3.000 euro; în aceeași perioadă, însă, în Azuga se vindea un metru pătrat de teren cu peste o sută euro (conform site-urilor de specialitate și agențiilor imobiliare consultate de RL).

La un calcul simplu, așadar, valoarea terenului obținut în urma acestui schimb de către Ioan Niculae era de aproximativ zece milioane euro, în timp ce terenul dat în compensare valora maximum 25.000 euro.

Pretextul schimbului: despădurirea unui hectar pentru lucrări

Cum s-a ajuns la acest schimb extrem de dezavantajos pentru Primăria Azuga? Și cum de deținea Primăria Azuga un teren de 7,5 hectare în comuna Vedea din Teleorman? Totul a plecat de la nevoia reală a Primăriei Azuga de a scoate din circuitul forestier un teren de aproape un hectar, situat în Azuga.

Pe acest teren împădurit de aproape un hectar, Primăria trebuia să execute lucrări de “Amenajare drum acces stație de tratare a apei și obiective turistice“ (conform unui răspuns oficial al Primăriei trimis către RL). Legea spune, însă, că în astfel de cazuri, pentru un hectar de teren scos din circuitul forestier, trebuie să fie împădurite alte cinci hectare în altă zonă.

Cum Primăria Azuga nu de­ținea minimum cinci hectare de teren pe care să le împădurească, a fost găsit salvatorul Ioan Niculae. Care a oferit nu cinci, ci 7,5 hectare de teren agricol, în comuna Vedea, Teleorman, pentru ca Primăria Azuga să-și respecte obligațiile legale.

Terenul din Vedea, Teleorman, însă, nu a fost plătit de către Primăria Azuga, ci primit la schimb cu un teren de aproape zece hectare în Azuga.

Alt primar în Azuga, terenul lui Niculae rezistă

În anul 2012, în fruntea Primăriei Azuga a fost ales Constantin Samson, din partea Partidului Verde (a trecut la PSD, ulterior). Dar nici primarul Samson nu a remarcat enormitatea schimbului de terenuri între orașul Azuga și Ioan Niculae. Ba mai mult, la scurt timp după preluarea mandatului, edilul Constantin Samson a inițiat o hotărâre de Consiliu Local prin care terenul lui Ioan Niculae urma să fie introdus în intravilanul orașului. În ședință s-a aprobat imediat Planul Urbanistic Zonal prin care terenul lui Niculae era introdus în intravilanul orașului Azuga. Prin urmare, s-a decis că „primarul orașului Azuga va duce la îndeplinire prevederile acestei hotărâri prin intermediul birourilor de specialitate din cadrul Primăriei orașului Azuga.“ 

Repetatele încercări ale RL de a-l contacta pe fostul primar Samson s-au lovit de refuzul acestuia de a explica de ce nu a îndreptat eroa­rea lui Gheorghe Adrian Purcaru, edilul care l-a precedat. Și Purcaru a evitat să dialogheze cu RL pentru a oferi lămuriri în legătură cu alegerea InterAgro pentru schimbul inechitabil de terenuri.

Secretara magnatului Ioan Niculae a fost mai amabilă, dar numai cât să ne spună că „domnul președinte nu și-a reluat încă activitatea.“

Teleormanul s-a ales cu 7,5 hectare de frasin

Actualul primar al orașului Azuga, Ciprian George Barbu (PNL), susține că terenul arabil pe care l-a primit la schimb orașul nu a fost dat în arendă. Barbu a precizat că „terenul a fost introdus în circuitul silvic, în compensare echivalentă, pentru scoaterea definitivă din fondul forestier național a terenului în suprafață de 0,9950 ha, pentru realizarea obiectivului amenajare drum acces stație de tratare a apei și obiec­tive turistice“.

Compensația la care se referă actualul primar din Azuga înseamnă că terenul arabil a fost împădurit. Informația a fost confirmată și de șeful de ocol silvic de la Roșiori, Teleorman, Ionel Ignat, care a afirmat că terenul respectiv a fost împădurit cu frasin.

Funcționarii Primăriei Azuga, mită pentru terenuri

Afacerile cu terenurile publice din orașul Azuga au fost anche­tate de procurorii Direcției Națio­nale Anticorupție. În 16 fe­bruarie 2015, anchetatorii au trimis în judecată 12 persoane, în frunte cu deputatul prahovean Roșca Mircea, care ar fi cerut o șpagă de 20.000 euro pentru ca firma unui afacerist să pri­meas­că niște terenuri de la Primăria Azuga. O parte din șpagă ar fi ajuns și la secretara primăriei, Diana Camelia Dumbravă, care a fost trimisă în judecată pentru luare de mită. Procurorii anti­corupție susțin că secretara Dum­bravă a primit o șpagă de 4.000 euro pentru a truca lici­tațiile prin care se vindeau tere­nurile primăriei. 

Condamnare „Mită la PSD“

În aprilie 2015, afaceristul Ioan Niculae a fost condamnat la doi ani și șase luni de închisoare pentru că a finanțat ilegal campania electorală prezidențială a lui Mircea Geoană cu un milion de euro. În același dosar a fost condamnat și fostul șef al Consiliului Județean Brăila, Gheorghe Bunea Stancu.

„N-am finanţat, cu atât mai puţin ilegal, n-am finanţat nici legal. N-am vrut să finanţez. Dosarul mi se trage de la faptul că am refuzat să finanţez campania“, spunea Ioan Niculae, după decizia instanței. La jumătatea lunii iunie, Ioan Niculae a fost eliberat condiționat de judecătorii de la Tribunalul Dâmbovița.

Dosar „Gaze ieftine pentru Niculae“

Ioan Niculae mai este urmărit penal într-un dosar instrumentat de DIICOT. Firma sa, InterAgro SA, a obținut gaze ieftine de la compania ROMGAZ, afacere prin care statul ar fi fost prejudiciat cu 126 milioane dolari, și care ar fi avut drept consecință punerea în pericol a sistemului energetic național. În acest dosar mai sunt urmăriți penal fostul ministru Adriean Videanu, dar și mai mulți șefi de la ROMGAZ.

Ioan Niculae este acuzat de instigare la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, sustragere de sub sechestru și spălare de bani. Potrivit procurorilor, Adriean Videanu și Varujan Vosganian ar fi aprobat, semnat şi susţinut în Guvern şase ordine, respectiv trei memorandumuri, pentru ca firma InterAgro să primească reduceri substanţiale la livrarea de gaze naturale, peste plafoanele practicate de SNGN Romgaz SA, precum şi gaze naturale doar din producţia internă. Astfel, Romgaz ar fi vândut preferenţial către InterAgro gaze naturale în valoare de 500 de milioane de dolari, din care 92 de milioane au fost reduceri comerciale acordate ilegal.
 

Distribuie Distribuie Comentarii