Procurorul care l-a anchetat pe Traian Berbeceanu a fost achitat definitiv, după 10 ani de procese și va primi restanțe salariale uriașe.

Ioan Mureşan, fostul procuror şef de la DIICOT Alba Iulia FOTO: arhivă

Procurorul Ioan Mureșan, care l-a anchetat pe Traian Berbeceanu, a fost achitat definitiv, după 10 ani de precese. El poate reveni la DIICOT și ar avea de încasat peste 1 milion de euro

Magistrații de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au hotărât luni, 22 aprilie, achitarea tuturor inculpaților, scrie libertatea.ro.

Fostul șef al DIICOT Alba Iulia, Ioan Mureșan, a primit în primă instanță 7 ani de închisoare, iar ofiţerul de poliţie Alin Muntean a fost condamnat la 4 ani în regim de detenție. De asemenea, fostul procuror Nicolaie Cean a primit 2 ani după gratii.

Ulterior, în apel, toți cei trei au fost achitați, temeiul juridic fiind acela că fapta nu este prevăzută de legea penală.

Persoanele amintite au scăpat și de daunele materiale și morale care ar fi trebuit să i le plătească lui Berbeceanu, în valoare de 97.632 de lei şi 100.000 de euro.

Cei trei au fost acuzaţi de procurori DNA că ar fi fabricat probe împotriva comisarului şef Traian Berbeceanu astfel încât acesta să poată fi cercetat penal şi, în final, înlocuit de la conducerea BCCO Alba Iulia.

Anchetatorii susţin că Mureşan, Muntean şi Cean au desfăşurat “activităţi infracţionale extrem de elaborate”, subtil şi atent construite, prin folosirea cu rea-credinţă a funcţiei şi a instrumentelor procedurale, “rezultatul final constând în colectarea unui material probator cu aparenţă de legalitate şi temeinicie, folosit pentru punerea sub inculpare şi reţinerea părţii vătămate Traian Berbeceanu, scopul principal decelat în anchetă fiind cel al înlăturării acestuia din funcţia deţinută şi al intrării în posesia materialelor compromiţătoare pentru oamenii legii, pe care cel vizat le-ar fi deţinut".

Berbeceanu, reţinut şi arestat pe baza unor probe false

În urma acestor probe false, poliţistul a fost reţinut şi, ulterior arestat preventiv, pentru ca, în final, să fie trimis în judecată de către DIICOT. DNA afirmă că documentele care au stat la baza începerii urmăririi penale, reţinerii şi arestării preventive a comisarului Berbeceanu au fost false.

Este vorba despre declaraţii obţinute prin întrebuinţarea de ameninţări, promisiuni sau favoruri; declaraţii luate unor persoane aflate în relaţii de adversitate notorie cu Berbeceanu Traian; declaraţii conţinând adăugiri sau deformări ale susţinerilor persoanelor audiate; declaraţia inculpatului Cean Nicolaie audiat cu identitate protejată; procese-verbale întocmite de inculpatul Muntean Alin, despre care a cunoscut că au conţinut fals sau trunchiat; documente fără relevanţă probatorie.

Martorii folosiţi la instrumentarea dosarului şi-au modificat semnificativ declaraţiile în instanţă, susţinând că au fost forţaţi să afirme lucruri neadevărate despre comandantul BCCO Alba Iulia.

Berbeceanu a fost găsit nevinovat în cazul acuzațiilor de luare de mită, sprijinire grup infracțional organizat , spălare de bani, fals în declarații, fals sub semnătură privată, complicitate la delapidare, fapte de care l-au acuzat procurorii DIICOT în 2013.

Iniţial, dosarul a avut două părţi, iar inculpaţii au fost trimişi în judecată separat: lotul „Berbeceanu” de către DIICOT la Tribunalul Bucureşti, iar lotul „Mureşan” de către DNA la ÎCCJ. Judecătorul de fond de la instanţa supremă a decis conexarea celor două cauze într-un singur dosar.

Dosarul a fost suspendat timp de aproape trei ani din 2019, până în ianuarie 2023, după ce magistrații au decis sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene. Sesizarea a fost determinată de o decizie a Curții Constituționale potrivit căreia „a existat un conflict între ÎCCJ şi Parlament în ceea ce privește constituirea completelor de trei judecători”. Judecarea cauzei în apel a fost reluată în ianuarie 2023.