Ioan-Aurel Pop, despre Trianon: Orice discuţie nostalgică despre vechi imperii şi state multinaţionale devine caducă
Preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, a afirmat, la împlinirea a 100 de ani de la semnarea Tratatului de Trianon, că orice discuţie nostalgică despre vechi imperii şi state multinaţionale "devine caducă", mai ales că statele şi popoarele din fosta "Europă de Răsărit" comunistă militează pentru integrarea cât mai deplină în Uniunea Europeană.
"De-acum un secol şi până astăzi, alte decizii cu putere juridică internaţională au confirmat - în linii mari - tratatele din anii 1919-1920 şi existenţa statelor naţionale din regiune, aşa că orice discuţie nostalgică despre vechi imperii şi state multinaţionale devine caducă. Mai ales că astăzi, statele şi popoarele din fosta 'Europă de Răsărit' comunistă militează pentru integrarea cât mai deplină în Uniunea Europeană. Sau, mai exact, în viziunea României, aşa ar trebui să facă", a spus Pop, într-o prelegere susţinută joi în adunarea Prezidiului Academiei Române şi postată vineri pe Facebook.
El consideră că "între poziţiile oficiale ale Ungariei şi României este o diferenţă de accent, dar accentul este grav".
"România vede noul eşichier politic-teritorial al Europei Centrale ca parte a unui proces înfăptuit de popoare (1918) şi legitimat de marile puteri (1919-1920), pe când Ungaria vede doar legitimarea şi doar momentul 1920, neglijând complet rolul popoarelor", a spus Ioan-Aurel Pop.
Preşedintele Academiei a subliniat că "popoarele cărora li s-a recunoscut dreptatea istorică prin tratatul de la Trianon au cuvânt să-l apere şi să-i susţină justeţea, din moment ce toate tratatele internaţionale care i-au urmat l-au confirmat".
"Evident, Tratatul de la Trianon are importanţa sa internaţională şi naţională greu de estimat şi imposibil de minimalizat: el a legitimat voinţa dreaptă a poporului român şi ne-a întărit în plan internaţional o moştenire scumpă. Popoarele cărora li s-a recunoscut dreptatea istorică prin Tratatul de la Trianon au cuvânt să-l apere şi să-i susţină justeţea, din moment ce toate tratatele internaţionale care i-au urmat l-au confirmat. Cu alte cuvinte, cu excepţia imperiului rusesc (care s-a refăcut mereu în diferite forme), toate celelalte imperii destrămate de popoare în 1918 au rămas doar o amintire istorică. În schimb, statele polonezilor, românilor, cehilor, slovacilor, croaţilor, lituanienilor, letonilor, estonilor etc., create, recreate, întregite sau renăscute după Primul Război Mondial, au rămas şi dăinuie şi astăzi", a spus Pop.
Preşedintele Academiei a îndemnat la păstrarea "moştenirii" marilor bărbaţi de stat care "au făcut posibil Trianonul".
"În consecinţă, prima noastră menire este să ducem mai departe moştenirea lăsată de acei mari bărbaţi de stat şi 'părinţi ai patriei' care au construit deciziile de la Chişinău, Cernăuţi şi Alba Iulia şi care au făcut posibil Trianonul. Este bine să medităm din când în când asupra acestei moşteniri şi să nu ne întrebăm atât - ca să parafrazez o mare conştiinţă a lumii - ce ne-a dat nouă ţara, cât ce i-am dat noi ţării", a mai afirmat preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop. AGERPRES
