În toamna lui 2008, economia României încă „duduia“, tara noastră era „tigrul Europei“, cu o bulă imobiliară înfloritoare, deficite împovărătoare, un sistem bancar extins, exporturi neînsemnate şi un consum pe datorie. Iar politicienii îi dădeau una şi bună că România nu va fi afectată de criză.

Între timp, foarte mulţi investitori s-au retras, inclusiv unii de calibru, ceea ce a amplificat efectele crizei. Nokia, Europharm, Mechel sunt unele dintre numele mari care au tras obloanele în România, în vreme ce o serie de alte companii şi-au relocalizat producţia din ţara noastră, precum Coca-Cola sau Poiana, în vreme ce o serie de grupuri sunt deja pe punctul de a pleca – precum Lafarge, Enel sau Eni.

Nokia, surpriză de proporţii

Dintre toate plecările din ţara noastră, Nokia a fost cea mai mare surpriză. Producătorul finlandez a plecat în anul 2011 de la Jucu, judeţul Cluj, moment în care era al doilea exportator al ţării, după Dacia. În acel moment, Nokia înregistra o cifră de afaceri de 6,7 miliarde de lei anual, un profit de 181 de milioane de lei şi avea 1.500 de angajaţi, dar şi foarte mulţi furnizori.

Fabrica de medicamente Europharm este un alt exemplu, proprietarul, grupul GlasxoSmithKline, anunţând în luna iunie a acestui an că va închide fabrica, după ce nu a găsit un cumpărător. Unitatea înregistra în 2012 vânzări de 463 de milioane de lei şi un profit de 49 de milioane de lei.

Alte plecări notabile sunt lanţul de magazine Interex, care a închis în 2012 cele zece supermarketuri din România, retailerul de îmbrăcăminte Kiabi - care a închis cele şase magazine tot în 2012, producătorul de lactate Tnuva (2012), dar şi Burger King (2012) sau Dunkin Donuts.

Dezastrul de la Mechel

În categoria companiilor vândute, lanţul de combinate Mechel reprezintă o altă lovitură dură adusă economiei. Grupul rus a surprins pe toată lumea la începutul anului 2013 când a anunţat vânzarea celor cinci combinate din România – Târgovişte, Câmpia Turzii, Oţelul Roşu, Ductil Steel Buzău şi Laminorul Brăila – pentru doar 230 de lei. Între timp, cumpărătorul – firma Invest Nikarom – a introdus rând pe rând combinatele în insolvenţă.

Concomitent, în domeniul bricolajului foarte multe companii au plecat, nereuşind să facă faţă concurenţei şi scăderii consumului după spargerea bulei imobiliare. Cele 15 magazine Brico Store au fost preluate de britanicii de la Kingfisher, iar cele 15 magazine BauMax au fost vândute către Leroy Merlin. De asemenea, omul de afaceri turc Omer Susli a preluat operaţiunile Praktiker. În fine, retailerul de bricolaj OBI are termen să îşi închidă magazinele până luna viitoare.

Enel şi Lafarge, pe picior de plecare

Pe de altă parte, în acest an mai multe companii mari au anunţat că vor să-şi vândă operaţiunile din România sau bucăţi din acestea. Lafarge a anunţat deja că îşi vinde activele din România ca urmare a fuziunii cu Holcim, situaţie îngrijorătoare deoarece în ţara noastră activează doar trei producători de ciment.

De asemenea, sectorul energetic este animat de mari retrageri: grupul italian Enel a anunţat deja că va vinde operaţiunile de distribuţie şi furnizare. Gigantul alimentază cu electricitate Banatul, Dobrogea, dar şi Bucureştiul şi vecinătăţile sale.

Recent, presa internaţională a scris că CEZ vrea să vândă participaţii minoritare la parcul eolian de 600 MW de la Fântânele şi Cogealac, din judeţul Constanţa, sau chiar tot parcul „dacă primeşte o ofertă bună“.

Concomitent, grupul italian Eni a anunţat că va vinde reţeaua de benzinării Agip din România către MOL, în cadrul unei tranzacţii care implică şi unităţi din Cehia şi Slovacia. Eni operează în ţara noastră o reţea de 42 de staţii de benzină.

În fine, conducerea ArcelorMittal Hunedoara a propus acţionarilor dizolvarea combinatului, după ce raportul dintre activul net şi capital a scăzut sub limita prevăzută de lege. Compania a fost într-o situaţie asemănătoare şi în 2010 şi, cel mai probabil, acţionarii vor decide continuarea activităţii.

Promisiuni pe hârtie

O altă categorie o constituie promisiunile şi răzgândirile făcute de către o serie de companii. Potrivit contractului de privatizare, Ford se angaja să producă la Craiova 300.000 de maşini pe an, dar anul trecut nu a asamblat decât 70.000. La fel, Dacia anunţa intenţia de a creşte capacitatea de producţie a uzinei de la Mioveni de la 350.000 la 450.000 de unităţi pe an, dar a decis realizarea surplusului la Tanger, în Maroc, din cauza lipsei infrastructurii.

Coca Cola a mutat fabrica de la Iaşi la Chişinău la finele lui 2008, iar Kraft Foods a transferat producţia ciocolatei Poiana în Bulgaria la începutul lui 2009.

Vremea plecărilor din sistemul bancar

În primăvara lui 2011, Răsvan Radu, directorul executiv al UniCredit Ţiriac Bank, spunea că numărul de bănci din România este prea mare raportat la dimensiunea economiei şi la capacitatea de îndatorare şi de economisire a populaţiei. Mai mult, el afirma că unele instituţii de credit vor dispărea şi că „este doar o chestiune de timp“.

Câteva luni mai târziu, în decembrie 2011, Nicolae Cinteză, şeful Direcţiei de Supraveghere din cadrul Băncii Naţionale a României, spunea că băncile vor dispărea dacă nu vor înţelege că principalul lor activ sunt clienţii. Anii ce au urmat a dovedit că aceştia au avut dreptate.

La sfârşitul lui 2008, când criza economică de-abia începea să dea bătăi de cap României, pe piaţa locală activau 42 de bănci. La sfârşitul anului trecut, în piaţă mai erau 39 de bănci, o parte cu noi acţionari sau cu portofolii preluate de altele. Iar primele şase luni ale acestui an au adus noi schimbări pe piaţa bancară locală.

Clienţii RBS, preluaţi de UniCredit Ţiriac

Pe scurt, în august 2009, sucursala Depfa Bank se închidea după mai puţin de un an de activitate pe piaţa românească, iar în luna decembrie a aceluiaşi an Raiffeisen Banca pentru Locuinţe prelua HVB Banca pentru Locuinţe. Doi ani mai târziu, în 2011, activitatea Anglo-Romanian Bank a fost preluată de BCR. De altfel, Anglo-Romanian Bank, înfiinţată de statul român în 1973, era în proprietatea BCR încă din 2001, fiind moştenită de la fosta Bancorex.

Anul 2012 a adus mai multe schimbări în structura sistemului bancar. Intesa Sanpaolo România a absorbit C.R. Firenze România, proces încheiat în luna octombrie. De asemenea, o serie de modificări de pe piaţa bancară din Grecia au avut ulterior impact asupra structurii acţionariatului băncilor cu capital originar din această ţară. De exemplu, ATE Bank România, care a fost achiziţionată de Piraeus Bank Grecia, ca urmare a preluării de către aceasta a operaţiunilor Agricultural Bank of Greece.

În 2013, Libra Internet Bank a trecut din categoria băncilor cu capital majoritar românesc în grupul instituţiilor de credit cu capital privat străin, ca urmare a consolidării poziţiei de acţionar majoritar în cazul fondului american Broadhurst Investments.

Citibank România a decis să se retragă din zona operaţiunilor cu persoane fizice, astfel că Raiffeisen Bank a preluat portofoliul de retail al acesteia. De asemenea, Marfin Bank a preluat sucursala din România a Bank of Cyprus, iar ATE Bank România s-a divizat – o parte din portofoliu a trecut la Piraeus Bank România, iar cealaltă la Banca Română de Credite şi Investiţii, deţinută de Dorinel Umbrărescu.

În aprilie 2013, UniCredit Ţiriac Bank şi UniCredit Consumer Financing au cumpărat portofoliul de retail de la RBS România, reprezentând active de 315 milioane de euro şi pasive de 230 de milioane de euro. Iar la începutul acestei luni a anunţat că va prelua şi portofoliul de clienţi corporate ai RBS România, compus din peste 500 de companii medii şi mari.

La sfârşitul lui 2013, şi compania Getin Holding, controlată de afaceristul polonez Leszek Czarnecki, a preluat Romanian International Bank (RIB). Iar în ultima zi a anului trecut, banca ungară MKB a semnat acordul de vânzare a subsidiarei Nextebank din România către Emering Europe Accession Fund (EEAF). Şi tot în 2013, spaniolii de la Caixabank au încheiat activitatea în România, la numai cinci ani de la lansare.

Preluarea Millennium, marea tranzacţie din 2014

Mutarea anului în sistemul bancar românesc o constituie preluarea subsidiarei din România a băncii portugheze Millennium bcp de către OTP Bank, membră a grupului maghiar OTP. Tranzacţia a fost anunţată la finele lunii iulie şi s-a ridicat la 39 de milioane de euro, incluzând cumpărarea acţiunilor şi costurile de integrare. Millennium Bank are un portofoliu de circa 80.000 de clienţi şi o reţea de 56 de sucursale şi 58 de ATM-uri. În urma tranzacţiei, OTP va avea aproximativ 400.000 de clienţi, aproape 150 de sucursale şi peste 160 de ATM-uri.

Şi Volksbank se află în proces de pregătire pentru vânzare, după restructurarea din ultimii ani, care a implicat în primul rând curăţarea portofoliului afectat dramatic de neperformanţă. Austriecii intenţionează să scoată la vânzare filiala locală anul viitor.

Presa elenă a scris recent că National Bank of Greece (NBG) trebuie să se retragă din sud-estul Europei, inclusiv din România, şi să menţină doar operaţiunile din Turcia, iar Piraeus Bank îşi va restrânge drastic activităţile din străinătate, potrivit planurilor aprobate în iulie de Comisia Europeană. NBG deţine pe piaţa locală Banca Românească.

Ieşiri de pe piaţa asigurărilor

Schimbări au avut loc în ultimii ani şi pe piaţa asigurărilor, când unele companii şi-au vândut afacerile către alţi jucători.

În ianuarie 2012, Aviva a anunţat că a vândut către asigurătorul american MetLife operaţiunile din România - Aviva Asigurări de Viaţă şi Aviva Pensii Private, alături de cele din Cehia şi Ungaria. Un an mai târziu, grupul olandez Aegon a preluat operaţiunile de pensii private şi asigurări ale Eureko, un business cu active totale de peste 800 de milioane de lei.

În noiembrie 2013, grupul francez AXA a anunţat că vinde operaţiunile din România către Astra Asigurări, tranzacţie care presupunea preluarea unui număr de aproximativ 40.000 de contracte. Numai că aprobarea tranzacţiei este condiţionată majorarea capitalului social al Astra şi redresarea financiară a companiei, aflată sub administrare specială.

Sursa: adevarul.ro

Distribuie Distribuie Comentarii