Statul ucrainean a deschis o anchetă asupra distrugerii barajului Kahovka, un act considerat drept o crimă de război și un posibil ecocid. Principalul suspect este armata rusă, însă Kremlinul acuză la rândul său Ucraina.

Biroul procurorului general al Ucrainei a anunțat marți deschiderea unei „investigații urgente” cu privire la distrugerea barajului Kahovka, transmite agenția de presă Reuters, preluată de Agerpres .

Marți, la Curtea Internațională de Justiție, Ucraina a catalogat Rusia drept „un stat terorist” care se dedă de ani de zile unei campanii de violență.

Atacul asupra barajului hidroelectric Kahovka „a condus la evacuări semnificative de civili şi la pagube ecologice grave”, a declarat reprezentantul Ucrainei, Anton Korinevici, în faţa celei mai înalte instanţe a ONU.

„Acţiunile Rusiei sunt acţiunile unui stat terorist, un agresor”, a adăugat diplomatul ucrainean.

Ucraina se numără printre puţinele state care au introdus infracţiunea de ecocid în legislaţie, notează Reuters, potrivit Agerpres.

Articolul 441 al Codului Penal al Ucrainei defineşte ecocidul ca fiind „distrugerea în masă a florei şi a faunei, otrăvirea aerului sau a resurselor de apă, precum şi orice alte acţiuni care pot provoca un dezastru ecologic”.

Legislația rusă prevede de asemenea pedepsirea infracțiunii de ecocid.

Zelenski: Un „atac terorist”

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a acuzat marţi forţele armate ale Rusiei că au aruncat în aer barajul şi a cerut să fie trase la răspundere pentru un „atac terorist”.

„În această noapte, la ora 02.50, teroriştii ruşi au efectuat o detonare internă a structurilor centralei energetice Kakovka. Aproximativ 80 de localităţi se află în zona inundată”, a declarat Zelenski după o reuniune de urgenţă cu oficiali de rang înalt de la Kiev.

„Facem totul pentru a salva oamenii”, a scris președintele ucrainean pe aplicaţia de mesagerie Telegram, adăugând că în cadrul reuniunii „s-a convenit asupra unui set de măsuri internaţionale şi de securitate pentru a trage Rusia la răspundere pentru acest atac terorist”.

Un purtător de cuvânt al armatei ucrainene a subliniat că scopul Moscovei a fost de a împiedica trupele ucrainene să traverseze fluviul Nipru pentru a ataca forţele de ocupaţie ruseşti.

Versiunea ocupanților ruși

În stilu-i obișnuit, Kremlinul a respins acuzațiile la adresa sa. Ba dimpotrivă, a susținut că este vorba de un act de „sabotaj deliberat” din partea Ucrainei.

„Acesta este fără echivoc un act de sabotaj deliberat al părţii ucrainene, care a fost planificat şi executat la ordinul Kievului”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, precizând că respinge „ferm” acuzaţiile autorităţilor ucrainene potrivit cărora Moscova ar fi responsabilă.

Primarul instalat de Moscova în localitatea ocupată Nova Kahovka, din apropierea barajului avariat, a dat vina pe Ucraina.

Vladimir Leontiev susține că distrugerea a fost provocată de lovituri nocturne cu lansatoare de rachete MLRS, și nu de o explozie din interior.

Oficialul pro-rus mai spune că distrugerea barajului va duce la probleme în livrarea apei în Peninsula Crimeea, anexată de Moscova în 2014, dar nu prezintă niciun pericol critic pentru centrala atomo-electrică din Zaporojie.

Cine sunt soldații ruși acuzați de ucraineni

ATESH, o mișcare militară a ucrainenilor și tătarilor din Crimeea, aruncă vina pe Batalionul 1 al Brigăzii 205 de Infanterie Motorizată din orașul Budionnovsk, regiunea Stavropol.

„Am trimis deja numele conducerii brigăzii și autorilor acestei crime agenților noștri. Ne vom răzbuna pentru asta!”, avertizează ATESH.

InformNapalm, o organizație de voluntari care colectează informații despre activitățile subversive ale Rusiei în Ucraina, precizează că soldații menționați de ATESH sunt implicați în război încă din 2014. Recent, ei s-au angajat în „protecția” centralei Kahovka. În plus, membrii acestei brigăzi au participat în mod repetat la atacuri teroriste.

„În 2015, voluntarii InformNapalm au reușit să-l captureze pe unul dintre ruși, care probabil a fost implicat în atacuri teroriste și doborârea aeronavelor ucrainene în Donbas. Este sergent al Brigăzii 205 de Infanterie Motorizată (unitatea militară 74814, Budionnovsk, Stavropol) din Districtul Militar de Sud al Forțelor Armate ale Federației Ruse”, se arată în mesajul publicat de InformNapalm.

Rușii trag în civilii care fug spre „locuri sigure”

Căile Ferate ale Ucrainei au anunțat că ajută autoritățile locale la evacuarea locuitorilor aflați în pericol din cauza deversării de la Kahovka.

„Primul tren de evacuare gratuit va pleca din Herson la ora 12.00. Vor fi alocate trenuri de evacuare suplimentare dacă este necesar”, au transmis Căile Ferate ale Ucrainei.

Căile Ferate ale Ucrainei au promis, de asemenea, că îi va transporta pe toți cei care au nevoie în „locuri sigure”.

Potrivit conducerii de la Kiev, circa 16.000 de persoane se află în prezent în „zona critică”. Guvernul ucrainean a avertizat totodată asupra unui dezastru ecologic.

În timp ce resping categoric orice vină, rușii împiedică evacurările tragând din artilerie în direcția civililor care vor să fugă din calea apelor. Doi polițiști din Herson au fost răniți de tirurile trase de ruși în momentul evacuării, informează „Zerkalo Nedeli”.

Reacții internaționale

Ministrul de Externe al Republicii Cehe, Jan Lipavsky, a acuzat marţi regimul de la Moscova că împins limitele agresiunii sale în Ucraina prea departe.

„Atacul asupra barajului din Nova Kahovka deasupra zonelor populate este comparabil cu utilizarea armelor de distrugere în masă împotriva civililor. O asemenea brutalitate trebuie pedepsită”, a reacționat șeful diplomației cehe.

„Distrugerea barajului Kahovka este un act oribil. Atacarea intenţionată a unei infrastructuri exclusiv civile este o crimă de război”, a declarat ministrul britanic de Externe James Cleverly.

Cancelarul german Olaf Scholz a declarat marţi că distrugerea barajului Kahovka conferă „o nouă dimensiune” războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei.

„Este ceva ce are o nouă dimensiune, dar care corespunde de asemenea modului în care (Vladimir, n. red.) Putin duce acest război”, a denunţat cancelarul federal german într-un interviu acordat canalelor WDR şi ZDF.

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat la rândul său marţi că Rusia va trebui să dea socoteală pentru această nouă „crimă de război”.

Distrugerea barajului Kahovka este „un act scandalos” care „pune în pericol mii de civili şi cauzează grave distrugeri mediului”, a scris secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, pe contul său de Twitter.

Barajul, ocupat de ruşi de la începutul ofensivei lor în Ucraina, permite alimentarea cu apă a Peninsulei Crimeea, anexată de Rusia în 2014, precum şi răcirea reactoarelor de la centrala nucleară Zaporojie, cea mai mare din Europa, aflată şi ea în mâinile ocupanților.

Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) a anunțat marţi că „nu există un pericol nuclear imediat” la centrala atomo-electrică din Zaporojie.

Experţii AIEA prezenţi la centrala din Zaporojie „monitorizează îndeaproape situaţia”, a precizat organismul ONU într-un mesaj publicat pe Twitter.