Medicamentele decontate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) din România sunt monitorizate ineficient. O investigație Inclusiv a identificat zeci de traficanți care cumpără tratamente de sute de mii de euro de la pacienți, și le introduc din nou în farmacii și spitale, unde sunt decontate a doua oară pentru alți pacienți.

* O parte dintre aceste medicamente trebuie depozitate într-un regim frigorific foarte strict, între 2 și 8 grade, dar speculanții țin marfa în condiții care le distruge substanța activă, în soare sau portbagaje de mașini. Nu există studii pe efectul asupra pacienților dacă își administrează medicația depozitată în condiții improprii.

* Pentru protecția bolnavilor, statul român trebuia să implementeze până pe 9 februarie 2019 Directiva Europeană 2011/62/UE. Cunoscută în industria farmaceutică sub numele de Directiva Împotriva Medicamentelor Falsificate, aceasta trebuia pusă în aplicare de Organizația de Serializare a Medicamentelor din România (OSMR), o asociație non-profit înființată de organizațiile de lobby ale industriei, CNAS și Agenția Națională a Medicamentelor și Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR).

În acest moment, OSMR nu a putut confirma că farmaciile din țara noastră resping produsele din piața neagră, arată investigația Inclusiv. Directiva Europeană 2011/62/UE este prima inițiativă legislativă inițiată de sectorul privat, respectiv de jucătorii din industria farmaceutică.

Aceasta prevede că un medicament este considerat falsificat dacă are altă substanță activă decât cea descrisă în prospect, dacă are un istoric comercial fictiv sau comercianții pe la care a trecut nu sunt autorizați. Soluția industriei este o bază de date comună europeană care monitorizează fiecare cutie de tratament aflată în circulație pe continent.

În România, această bază de date se numește Sistemul Național de Verificare a Medicamentelor și este administrată de OSMR. Fiecare cutie are câte un cod unic pe care ar trebui să îl scaneze de la ieșirea din fabrică până în farmacie.

Inclusiv a identificat în piața neagră mii de cutii de medicamente falsificate decontate din bugetul CNAS pentru cancer, boli nervoase și autoimune. Plătite din bugetele Programelor Naționale de Sănătate, medicamente ca Sprycel, Sutent, Nexavar, Humira, Enbrel, Avastin sau Herceptin sunt decontate de câte două ori pentru că farmaciștii nu scanează aceste produse.

Datele obținute de Inclusiv arată că după depășirea datei de implementare, sub 3% dintre medicamentele din România erau verificate de farmaciști înainte să fie înmânate bolnavilor. Legislația medicamentelor de uz uman prevede sancțiuni între 50 mii și 100 mii de lei pentru farmaciile, depozitele și spitalele care nu respectă legea, dar până la publicarea investigației Inclusiv nu fusese amendat nici un farmacist pentru că nu a verificat tratamentul eliberat unui bolnav.

În ultimii zeci de ani mai multe companii din România au distribuit în Uniunea Europeană astfel de medicamente falsificate. Din 2011 până în 2019, jurnaliștii Inclusiv au identificat șase cazuri în care medicamente falsificate de pe piața noastră au ajuns în Marea Britanie, Germania și Finlanda. Tratamente pentru cancer, boli autoimune, HIV sau opioide decontate pentru pacienți fictivi și însoțite de acte false au fost retrase de pe piețele europene.

În România, ANMDMR a închis un singur depozit pentru astfel de practici în 2014.

Mai multe despre traficul de medicamente falsificate, cum sunt ele introduse în spitale și cum funcționează piața neagră puteți citi pe  Inclusiv .