O discuţie încinsă a izbucnit între funcţionari într-un birou din spatele Aeroportului Internaţional din Khartoum. Unii dintre ei se opuneau inspectării avionului, de teama că ar putea deranja conducerea militară a ţării, care întreţine legături tot mai strânse cu Moscova. Alte încercări anterioare de verificare a unor transporturi suspecte legate de Rusia au fost oprite. Într-un final, funcţionarii vamali au luat decizia să inspecteze încărcătura.

Cutii colorate de „prăjituri” se întindeau în faţa lor. Dar, în lăzi de lemn ascunse sub ele, se afla cea mai preţioasă resursă a Sudanului, şi anume aurul, în cantitate de o tonă.

Acest caz, care datează din februarie şi este confirmat de mai multe surse oficiale de la Khartoum, face parte din cele cel puţin 16 zboruri cunoscute de contrabandă efectuată de ruşi cu aur din Sudan, al treilea mare producător de metal preţios din Africa.

Mai multe interviuri realizate cu oficiali sudanezi şi americani de rang înalt şi numeroase documente examinate de CNN indică existenţa unui plan elaborat al Rusiei de a jefui bogăţiile Sudanului în timp ce caută să ocolească sancţiunile occidentale şi să-şi susţină eforturile de război.

Există indicii că Rusia poate conta în acest plan pe sprijin din partea conducerii militare a Sudanului, o colaborare secretă care privează ţara africană de sute de milioane de dolari.

În schimb, Rusia se angajează pentru acordarea unui sprijin politic şi militar puternic conducerii militare tot mai nepopulare a Sudanului, care se opune în mod violent mişcării pro-democraţie din ţară.

Foşti şi actuali oficiali americani au declarat pentru CNN că Rusia a susţinut în mod activ puciul militar din Sudan din 2021, care a răsturnat guvernul civil de tranziţie şi a dat o lovitură devastatoare mişcării pro-democratice ce a pus presiuni pentru plecarea de la putere a preşedintelui controversat Omar al-Bashir cu doi ani mai devreme.

„Ştim de mult timp că Rusia exploatează resursele naturale ale Sudanului”, a declarat pentru CNN un fost oficial american. „Pentru a menţine accesul la aceste resurse, Rusia a încurajat lovitura de stat militară”, a subliniat el.

Ruşii „au multe de câştigat din relaţia cu generalii sudanezi şi din faptul că îi ajută să rămână la putere”, a adăugat fostul oficial american. „Acest <<ajutor>> merge de la instruire şi sprijin pentru serviciile de securitate până la a beneficia împreună de aurul furat din Sudan”, precizează el.

În centrul acestui „quid pro quo” (favoare pentru favoare) dintre Moscova şi junta militară din Sudan se află oligarhul rus Evgheni Prigojin, un aliat-cheie al liderului de la Kremlin, Vladimir Putin.

Supranumit „Bucătarul lui Putin”, Evgheni Prigojin, în vârstă de 61 de ani, controlează o reţea obscură de companii care include şi grupul paramilitar Wagner, acuzat de acte de tortură, crime în masă şi jafuri în mai multe ţări devastate de război, mai ales în Siria şi în Republica Centrafricană. Prigojin, aflat pe lista de sancţiuni a SUA, neagă orice legătură cu Wagner.

„Prin intermediul Meroe Gold, sau al altor companii asociate cu angajaţii lui Prigojin, el („Bucătarul lui Putin”, n. red.) a dezvoltat o strategie de jefuire a resurselor economice ale ţărilor africane în care intervine, ca o contrapartidă la sprijinul său acordat guvernelor în funcţie”, explică Denis Korotkov, cercetător la Dossier Center, un ONG cu sediul la Londra care investighează activităţile infracţionale ale diferitelor persoane asociate cu Kremlinul. Dossier Center a fost înfiinţat de Mihail Hodorkovski, cândva cel mai bogat om din Rusia.

În baza unei colaborări cu Dossier Center, CNN dezvăluie că cel puţin un agent Wagner de nivel înalt, şi anume Aleksandr Sergeevici Kuzneţov, a supravegheat în ultimii ani operaţiunile din principalele locuri de extracţie, prelucrare şi tranzit al aurului din Sudan.

Cunoscut şi sub numele de cod „Ratibor” şi „Radimir”, Kuzneţov a condus operaţiuni Libia, ţară afectată de război, şi a comandat prima companie de atac şi recunoaştere a Wagner, în 2014. A primit de patru ori Ordinul pentru Curaj şi s-a fotografiat, în 2017, alături de Putin şi Dmitri Utkin, fondatorul Wagner. În 2021, Kuzneţov a fost inclus pe lista de sancţiuni a Uniunii Europene.

Legătura din ce în ce mai strânsă dintre conducătorii militari din Sudan şi Moscova a pus bazele unei reţele complicate de contrabandă cu aur. Potrivit unor surse oficiale din Sudan, precum şi unor date de zbor analizate de CNN în colaborare cu contul de Twitter Gerjon, cel puţin 16 dintre zborurile interceptate anul trecut de către inspectori din Khartoum au fost operate de un avion militar care obişnuieşte să efectueze curse dinspre şi către Latakia, un oraş-port din Siria în apropierea căruia Rusia operează o bază aeriană.

Transporturile de aur urmează, de asemenea, o rută terestră către Republica Centrafricană, unde Wagner oferă sprijin unui regim represiv.

CNN semnalează că a contactat Ministerul rus de Externe, Ministerul rus al Apărării şi organizaţia-mamă a grupului de companii condus de Prigojin pentru a face comentarii, dar nu a primit niciun răspuns.

„Monitorizăm îndeaproape această problemă, inclusiv activităţile raportate ale Meroe Gold, ale Grupului Wagner, susţinut de Kremlin şi ale altor actori sancţionaţi în Sudan, în regiune şi în întregul comerţ cu aur”, a reacţionat pentru CNN un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA.

„Susţinem poporul sudanez aflat în căutarea unui Sudan democratic şi prosper, care să respecte drepturile omului. Vom continua să ne exprimăm în mod clar îngrijorarea faţă de oficialii militari sudanezi cu privire la impactul malign al Wagner, Meroe Gold şi al altor actori”, a adăugat el.

Afaceri în umbră

„Dezavantajul aurului este că este fizic şi este mult mai greu de folosit decât transferurile bancare internaţionale, dar reversul medaliei este că este mult mai greu, dacă nu imposibil, de îngheţat sau de confiscat”, explică Daniel McDowell, specialist în sancţiuni şi profesor asociat de ştiinţe politice la Universitatea Syracuse.

Centrul operaţiunii de extragere a aurului se află în adâncul deşertului din nord-estul Sudanului, unde minerii muncesc aproape neîncetat pe o căldură toridă.

Aurul este adus în al-Ibaidiya, cunoscut şi ca „Oraşul aurului”. Transportul este destul de dificil, fiind asigurat de căruţe trase de măgari pe străzi neasfaltate. Ofertanţii, spun localnicii, provin de la „compania rusă”.

Circa 85% din aurul din Sudan este sifonat prin acest proces în lanţ, potrivit unor surse şi statistici oficiale consultate de CNN.

Este dificil de stabilit cantitatea exactă de aur scoasă de Rusia din Sudan. Dar cel puţin şapte surse apropiate dosarului spun că Rusia se află în spatele majorităţii acestor operaţiuni de contrabandă.

O sursă din Banca Centrală a Sudanului afirmă că 32,7 tone de aur nu au fost contabilizate în 2021, ceea ce înseamnă un furt estimat la 1,9 miliarde de dolari.

Dar mai mulţi foşti şi actuali oficiali spun că furtul de aur este chiar mai mare, deoarece conducerea militară sudaneză subestimează foarte mult aurul extras din minele artizanale, preferate de contrabanda orchestrată de Rusia.

Un calcul efectuat de surse ale CNN arată că Sudanul a rămas în ultimii ani fără aur în valoare de 13,4 miliarde de dolari. CNN precizează că nu a putut verifica în mod independent acest calcul.

Un anchetator anticorupţie din Sudan care a urmărit ani de zile afacerile cu aur ale Rusiei în ţara sa a furnizat CNN coordonatele unei uzine-cheie de prelucrare. Când o echipă CNN a ajuns la locul uzinei, la aproximativ 8 kilometri de al-Ibaidiya, a găsit un steag sovietic fluturând deasupra complexului.

Echipa a încercat să vorbească cu un paznic. Acesta a recunoscut că uzina aparţine unei „companii ruseşti”, dar discuţia s-a tensionat pe parcurs.

Echipa CNN a primit ordin să părăsească locul, după care a fost urmărită de o maşină.

Înainte de părăsirea locului, un angajat de origine sudaneză le-a zis reporterilor că nu se află la o „companie rusească”, ci la „al-Solag”.

Al-Solag este o companie de faţadă înfiinţată în Sudan pentru Meroe Gold, precizează surse de la Khartoum.

Formarea al-Solag a însemnat un punct de cotitură pentru prezenţa Rusiei în Sudan. Noul model presupune retragerea Rusiei în umbra conducerii militare şi ocolirea, în acest fel, a instituţiilor statului, inclusiv în privinţa reglementărilor referitoare la companiile străine, sub masca unei afaceri locale. CNN a contactat conducerea militară sudaneză pentru a comenta această situaţie, dar, din nou, nu a primit niciun răspuns.

„Prea multă supraveghere din partea SUA”

În 2021, trimisul Rusiei în Sudan, Vladimir Jeltov, a convocat o întâlnire cu oficialii sudanezi din domeniul minier.

Vizibil nervos, Jeltov a cerut ca Meroe Gold să fie „ascunsă” după ce a devenit subiectul a „prea mult control din partea SUA”, potrivit unei surse din cadrul Ministerului sudanez al Mineritului.

Până în luna iunie a acestui an, cererea lui Jeltov pare să se fi înfăptuit prin transferul activelor Meroe Gold către compania al-Solag. O analiză a documentelor de înregistrare ale celor două companii dezvăluie asemănări izbitoare, inclusiv două liste identice cu penalităţi.

Potrivit legislaţiei sudaneze, participaţiile unei societăţi sunt transferate împreună cu hotărârile judecătoreşti date împotriva sa. Este ilegal să ai un partener străin nedeclarat.

Comitetul anticorupţie al Sudanului, un organism de supraveghere înfiinţat pentru a sprijini tranziţia Sudanului către democraţie, a încercat să blocheze transferul, potrivit unui fost oficial civil care cunoaşte detalii din dosar. Comitetul anticorupţie a trimis un raport detaliat asupra afacerii şi a îndemnat forţele armate ale ţării să nu fie complice la o „crimă împotriva statului”.

În octombrie 2021, la o lună de la blocarea transferului de participaţii de la Meroe Gold către al-Solag, armata sudaneză a organizat o lovitură de stat şi a desfiinţat comitetul anticorupţie.

„Ruşii şi ofiţerii sudanezi i-au văzut pe civilii din guvern ca pe un obstacol în calea planurilor lor”, spune un fost oficial local.

„Rusia este un parazit. A jefuit Sudanul”, conchide el.

Generalul Mohamed Hamdan Dagalo, liderul unităţii paramilitare Rapid Support Forces (RSF), este văzut drept principalul beneficiar al armelor şi antrenamentelor oferite de Moscova. Abdel Fattah al-Burhan, conducătorul militar al ţării, este, la rândul său, considerat de sursele sudaneze ale CNN ca fiind un om susţinut de Moscova.

Activiştii pentru drepturile omului din Sudan spun că cei doi lideri militari sunt vinovaţi de crime de război şi crime împotriva umanităţii în conflictul din Darfur.

Pe 24 februarie, când Putin şi-a lansat invazia din Ucraina, Mohamed Hamdan Dagalo, supranumit „Hemedti”, a venit la Moscova pentru a „avansa relaţiile” dintre ţara sa şi Rusia.