Este vorba de rapoarte privind raiduri nocturne „ucide sau capturează” efectuate de o escadrilă SAS în provincia Helmand din Afganistan între noiembrie 2010 şi aprilie 2011.

Persoane din cadrul acelei escadrile au declarat pentru BBC că au fost martore ale acelor ucideri care s-au produs prin plantarea de arme. De asemenea, un număr de persoane care au slujit în forţele speciale au dezvăluit că escadrilele SAS concurau între ele privind numărul de omoruri.

Mailuri interne au arătat că ofiţeri de rang superior erau conştienţi că existau îngrijorări privind posibile omoruri, şi nu au raportat suspiciunile poliţiei militare, deşi aveau obligaţia legală să o facă. Ei catalogau relatările privind incidentele ca fiind „destul de incredibile” şi menţionau „cel mai recent masacru” al escadrilei.

Investigaţia BBC a descoperit tipare ale uciderilor în care bărbaţi afgani reţinuţi ar fi scos grenade şi puşti pe care le-ar fi îndreptat împotriva soldaţilor. În rapoartele SAS apăreau relatări asemănătoare privind faptul că afganii au încercat să riposteze cu grenade de după perdele, saltele sau apucând puşti de spatele unei mese.

Bilanţul total al morţilor în circumstanţe similare în cursul misiunii de şase luni sunt de peste o sută, în timp ce nu s-au raportat răniţi în rândul trupelor SAS.

„Prea mulţi oameni au fost ucişi în raidurile nocturne şi explicaţiile nu aveau sens. Odată ce cineva este reţinut, nu ar trebui să sfârşească mort. Faptul că s-a întâmplat din nou şi din nou a produs alarmă la Cartierul General. Era clar la momentul respectiv că ceva nu era în regulă”, a spus un ofiţer superior care a lucrat la sediul forţelor speciale din Marea Britanie.

Pe măsură ce îngrijorările au crescut, unul dintre cei mai înalţi ofiţeri ai forţelor speciale din ţară a avertizat într-un memoriu secret asupra unei „politici deliberate” de ucidere ilegală, ceea ce a determinat comandamentul superior să comande o examinare asupra tacticilor escadronului. Un ofiţer al forţelor speciale a fost trimis în Afganistan dar el a crezut versiunea evenimentelor care i s-a raportat. Acesta nu a vizitat locurile uciderilor şi nu a vorbit cu martori.

Dovezile nu a fost transmise poliţiei militare. BBC a descoperit că declaraţiile suspicioase au fost în schimb introduse într-un fişier clasificat cu acces restricţionat conţinând „Informaţii anecdotice despre crime extrajudiciare”, accesibil doar unui număr mic de ofiţeri superiori ai forţelor speciale. Escadrilei SAS i s-a permis să se redesfăşoare în Afganistan în 2012 într-o altă misiune de şase luni.

Poliţia Militară Regală a lansat o anchetă în 2013. Generalul Sir Mark Carleton-Smith, fostul şef al forţelor speciale britanice, nu a dezvăluit RMP suspiciunile privind crimele ilegale sau ordinele revizuirii tactice.

O escadrilă cu tactici problematice

Investigaţia BBC s-a concentrat în principal pe o misiune de şase luni a unei escadrile SAS care a sosit în Afganistan în noiembrie 2010.

Escadrila opera în principal în provincia Helmand, unul dintre cele mai periculoase locuri din Afganistan, unde ambuscadele talibanilor şi bombele puse pe marginea drumurilor erau obişnuite, iar pierderile armatei erau mari. Rolul principal al escadrilei era efectuarea de operaţiuni de detenţie deliberată (DDO) - cunoscute şi sub denumirea de raiduri „ucide sau capturează” - menite să reţină comandanţii talibani şi să perturbe reţelele de fabricare a bombelor.

Potrivit unui reprezentant britanic care a fost prezent în timpul selecţiei ţintelor în Helmand în 2011, „Băieţii din serviciile de informaţii au venit cu liste de oameni despre care credeau că sunt talibani. Listele erau discutate pe scurt. Apoi erau transmise forţelor speciale care primeau un ordin de ucidere sau capturare”.

Potrivit sursei, ţintirea era un proces sub presiune, grăbit. „Nu se traducea neapărat în omorârea lor, dar cu siguranţă a existat o presiune în a accelera lucrurile, ceea ce a însemnat practic să emiţi rapid judecăţi asupra acestor oameni”, a spus el.

În timpul raidurilor, escadrila SAS a folosit o tactică recunoscută în care îi soma pe toţi cei din interiorul unei clădiri afară, după care erau percheziţionaţi şi reţinuţi cu cătuşe. Unul dintre ei erau dus înapoi înăuntru pentru a-i ajuta pe agenţii forţelor speciale la percheziţie.

Însă ofiţerii superiori au devenit îngrijoraţi de frecvenţa cu care rapoartele descriau deţinuţii care erau duşi înapoi iar aceştia puneau mâna pe arme ascunse - o tactică inamică nereportată de alte forţe militare britanice care operau în Afganistan. De asemenea, într-un număr semnificativ de raiduri, erau mai mulţi oameni ucişi decât armele recuperate de la faţa locului - sugerând că SAS împuşca oameni neînarmaţi - şi că era posibil ca agenţii SAS să falsifice dovezile plantând armele la faţa locului după ce aveau loc omorurile.

În aprilie 2011, îngrijorările erau atât de mari în Marea Britanie încât un ofiţer superior al forţelor speciale i-a scris directorului forţelor speciale avertizând că există dovezi ale „uciderii intenţionate a unor persoane după ce au fost reţinute” şi „fabricarea de dovezi pentru a sugera o ucidere legală în legitimă apărare”.

Două zile mai târziu, adjunctul şefului de stat major al Forţelor Speciale din Marea Britanie l-a avertizat pe director că SAS ar putea aplica o politică de „ucidere ţintită a bărbaţilor în stare să lupte chiar şi atunci când nu reprezentau o ameninţare”. Dacă suspiciunile erau adevărate, a scris el, escadronul SAS „a alunecat într-un comportament neetic nejustificabil”.

Jurnaliştii BBC au stat de vorbă cu martorii la crime

BBC a vizitat mai multe dintre casele percheziţionate de escadronul SAS în 2010/11. Una din ele aflată într-un mic sat din Nad Ali din Helmand, era o pensiune din lut unde nouă bărbaţi afgani, inclusiv un adolescent, au fost ucişi în zorii zilei de 7 februarie 2011.

Trupele SAS au ajuns cu elicoptere sub acoperirea întunericului şi s-au apropiat de casă venind din direcţia unui câmp din apropiere. Potrivit relatării lor, insurgenţii au deschis focul asupra lor, determinându-i să riposteze şi să-i omoare pe toţi cei din pensiune.

Doar trei AK-47 au fost recuperate, conform relatării SAS; în cel puţin şase raiduri ale escadronului numărul raportat de arme inamice a fost mai mic decât numărul de oameni ucişi.

Leigh Neville, un expert în armele folosite de forţele speciale din Marea Britanie, a spus că modelele de gloanţe sugerează că „ţintele erau jos la sol, fie înclinate, fie într-o poziţie aşezată sau ghemuită aproape de perete - o poziţie neobişnuită dacă erau implicate activ în un foc”.

În 2014, RMP a lansat Operaţiunea Northmoor, o anchetă amplă asupra a peste 600 de presupuse infracţiuni comise de forţele britanice în Afganistan, o serie de ucideri comise de escadrila SAS. Dar anchetatorii RMP au declarat pentru BBC că au fost obstrucţionaţi de armata britanică în eforturile lor de a aduna dovezi.

Operaţiunea Northmoor s-a încheiat în 2019. Ministerul Apărării a declarat că nu au fost găsite dovezi de criminalitate. Membrii echipei de investigaţii au declarat pentru BBC că contestă această concluzie.

Panorama a dezvăluit dovezi tulburătoare ale crimelor de război comise de SAS în Afganistan - şi ale încercărilor ulterioare de a le acoperi, după patru ani de investigaţii.

Dovezile provin din mailuri interne ale cartierului general al Forţelor Speciale din Regatul Unit (UKSF) - direcţia militară care supraveghează SAS – conţinând detalii despre raiduri mortale anterior clasificate pe care ofiţerii superiori le consideraseră suspecte în 2011. La acea vreme, trupele britanice încă luptau contra talibanilor alături de aliaţii din Afganistan.

BBC a avut acces la ele în calitate de documente prezentate în instanţă în cadrul unei examinări judiciare a raidurilor nocturne şi care au făcut obiectul unei investigaţii BBC. Surse din cadrul Poliţiei Militare Regale (RMP) au declarat că anchetatorii credeau că crimele suspecte erau mult mai răspândite decât cele trei incidente prezentate în investigaţia iniţială. Acestea au mai dezvăluit că au fost împiedicaţi de forţele armate să meargă la locurile crimelor şi că nu au putut sta de vorbă cu ofiţeri superiori ai Forţelor Speciale.

O sursă anonimă a furnizat BBC sute de rapoarte militare care conţineau detalii importante despre raiduri făra preciza însă şi locurile unde fuseseră efectuate. BBC a mers pe urma lor analizând indicii din ştiri locale de la acea vreme, înregistrări ale armatei SUA, vorbind cu corespondenţi de război dar şi soldaţi şi alţi oficiali britanici din Afganistan.

Punând cap la cap informaţiile, echipa BBC a mers în Afganistan unde a stat de vorbă cu martori ce au coroborat pentru prima dată dovezile.

În satul Nad Ali, din provincia Helmand, l-au întâlnit pe Haji Habibullah, un bărbat de peste 70 de ani, care a relatat îndurerat despre moartea fiilor săi adolescenţi, de 16, respectiv 20 de ani. Au murit pe 7 februarie 2011, în timp ce dormeau în casa de oaspeţi a familiei, iar alături de ei se aflau alte şapte persoane venite în sat pentru o înmormântare. Au fost omorâţi cu toţii la scurt timp după ce trupe din forţe speciale au coborât din patru elicoptere în timpul nopţii.

Potrivit raportului SAS, soldaţii au sosit la o proprietate despre care aveau informaţii că ar fi fost legată de un lider taliban. S-a tras asupra lor când au intrat şi ei au ripostat, recuperând ulterior trei puşti AK-47. Habibullah spune că lucrurile au stat cu totul altfel – toţi cei din casă erau civili neînarmaţi fără legături cu talibanii. În plus, toţi au fost împuşcaţi curat, fie în cap sau în piept. Echipa Panorama BBC a examinat pereţii casei de oaspeţi în care se mai aflau încă gragmente de gloanţe. Urmele erau grupate şi se aflau la mai puţin de 75 cm de podea. Experţii în arme ale forţelor speciale au spus că amplasarea lor şi tiparul de urme arată că au fost trase din apropiere asupra unor bărbaţi ghemuiţi lângă un perete.

Anchetatorii RAM au spus că au ajuns la aceeaşi concluzie când au văzut imaginile de la locul împuşcăturilor făcute imediat după incidente.

Panorama a descoperit aceeaşi tactică a operaţiunilor SAS care au vizat case de oaspeţi şi în cursul cărora toţi cei aflaţi înăuntru au fost ucişi, inclusiv adolescenţi de 12 ani. O sursă care a servit cu SAS în Afganistan a declarat pentru BBC că devenise o „politică” neoficială de a-i ucide pe toţi cei găsiţi într-o casă de oaspeţi, fie că erau sau nu înarmaţi.

„Nu au fost prezentate dovezi noi, dar Poliţia Serviciului va lua în considerare orice acuzaţie în cazul în care noi dovezi vor ieşi la lumină”, a transmis Ministerul britanic al Apărării.

La două zile după incidentul din Nad Ali, opt persoane au fost ucise de aceeaşi unitate în cursul unui raid asupra unei locuinţe din satul Khanano, în Musa Qala, în nordul Helmand. - şapte în casa de oaspeţi şi un altul în locuinţa principală. Versiunea SAS- că doi bărbaţi erau înarmaţi – nu se potriveau cu dovezile de la faţa locului.

BBC a stat de vorbă cu un martor, Mohammad Daud, în vârstă de 43 de ani – în acea noapte, doi dintre fraţii săi - Mohammad Tahir, care avea 15 ani şi Abdul Zahir, 25 de ani - au fost ucişi împreună cu alţi cinci cazaţi la pensiune. El spune că după crime a descoperit că doi dintre cei morţi ar fi putut fi legaţi de talibani. El a spus că sunt străini care au apărut în pragul uşii lor cerând adăpost – or, este un obicei afgan să ofere călătorilor găzduire. Familia a negat însă cu fermitate că ar fi tras asupra soldaţilor SAS sau cei vizaţi ar fi fost înarmaţi. În raportul său, SAS a relatat că patru bărbaţi din pensiune au fost ucişi de insurgenţi, care au fost apoi ucişi la rândul lor de SAS. Însă familia a descris cum toţi bărbaţii au fost împuşcaţi în cap sau în piept - ca în raidul Nad Ali - ceea ce ar fi neobişnuit într-o luptă.

SAS a susţinut, de asemenea, că insurgenţii au fost poziţionaţi în spatele oamenilor morţi când au tras. Dar familia a spus că toţi aveau răni de armă în partea din faţă a corpului. În plus, familia ne-a spus cum gloanţele au trecut prin majoritatea cadavrelor în aşternut şi în podeaua de sub ele. Din nou, este o dovadă că s-a tras de aproape.

Din poziţia în care a fost găsit cadavrul fratelui lui Daud, Mohammad Tahir, rudele sale au dedus că încerca să deschidă uşa din interior când a fost împuşcat. După ce a tras asupra celor aflaţi în casa de oaspeţi, SAS-ul s-a deplasat spre clădirea principală, şi i-a chemat pe toţi cei de acolo în curte. Potrivit lui Daud şi altor prezenţi, trupele au verificat numele pe o listă şi l-au rugat pe fratele său Ahmad Shah să se întoarcă înăuntru şi să tragă o draperie. Curând au răsunat împuşcături. Ahmad Shah avea acelaşi nume cu presupusul lider al unei celule talibane care producea bombe. Numele este extrem de comun în Afganistan. Daud şi familia sa cred că măcelul din casa lor a fost rezultatul unei confuzii de identitate.

O operaţiune din Sangin din 12 martie 2011 a dus la moartea a opt membri ai aceleiaşi familii. Raportul SAS scria că trupele sale au fost atacate cu arme de calibru mic şi o grenadă.

Haji Sadiquallah a povestit pentru Panorama cum fiul şi nepotul său au fost încătuşaţi, duşi în camere separate şi împuşcaţi.

„În casa noastră nu erau nici AK-47, nici grenade, nici mitraliere sau orice altă arme”, a spus el. „Spun asta doar pentru a se disculpa. O spun ca să-şi ascundă violenţa – pentru a justifica ceea ce au făcut. Este o minciună”.