Întronarea împăratului Akihito, pe 12 noiembrie 1990, o pagină de referinţă în istoria celei mai vechi dinastii a lumii
Împăratul Japoniei, Akihito, a cărui domnie se va încheia în ultima zi a lunii aprilie, a urcat pe Tronul Crizantemei pe 12 noiembrie 1990, în cadrul unei ceremonii solemne, căreia moştenitorul celei mai vechi dinastii din lume i-a adus o tuşă de modernitate, informează luni AFP.
La finalul unei lungi perioade de doliu, la vârsta de 56 de ani, Akihito a devenit oficial succesorul tatălui său, Hirohito, decedat în ianuarie 1989 la vârsta de 87 de ani, după o domnie de 63 de ani - cea mai îndelungată din istoria Japoniei. Japonia a trecut atunci de la era imperială Showa la era imperială Heisei ("dobândirea păcii").
Acea întronare a fost prima care s-a desfăşurat sub incidenţa Constituţiei pacifiste nipone, adoptată după capitularea Japoniei în Al Doilea Război Mondial, pe 15 august 1945. La finalul ei, noul împărat ("Tenno"), considerat până atunci "un zeu viu", nu mai era decât "simbolul naţiunii şi al unităţii poporului", fără nicio putere politică.
Cu ajutorul depeşelor AFP din epocă, jurnaliştii francezi au publicat luni un rezumat al celei de-a 125-a încoronări a unui împărat al Japoniei, eveniment care a deschis o nouă pagină în istoria unei case imperiale ce ar avea, potrivit legendei, o vechime de 2.600 de ani.
O regie coordonată la milimetru
Sala Tronului, prea mică, nu a putut să găzduiască toate cele 2.500 de persoane - din care 70 de şefi de stat şi 20 de membri ai altor familii regale - invitate să asiste la ceremonia de întronare, care s-a desfăşurat în Palatul Imperial din Tokyo.
Takamikura (tronul imperial) a fost transportat de la Palatul Imperial din Kyoto, unde toate încoronările au avut loc până atunci. Un tron mai mic a fost prevăzut pentru împărăteasă.
Regele Baudouin şi prinţesa Fabiola a Belgiei, prinţul Charles al Marii Britanii şi Lady Diana, dar şi vicepreşedintele american Dan Quayle au figurat printre invitaţii de marcă prezenţi la eveniment.
Invitaţii aşteptau aproape de o oră când, în sfârşit, cu paşi lenţi, membrii familiei imperiale şi-au făcut intrarea în sală, unii după alţii, îmbrăcaţi în somptuoase costume tradiţionale special croite pentru această ocazie.
Într-o regie coordonată la milimetru, Akihito a sosit ultimul, în urma împărătesei Michiko, îmbrăcată în "juni hitoe", un kimono format din rochii multiple suprapuse şi cântărind aproape zece kilograme. Împăratul purta un costum tradiţional de curte imperială din epoca Heian (secolele VIII-XII), alcătuit din numeroase straturi din mătase, având pe cap o mică tocă neagră.
Cele două tronuri dominau curtea interioară, decorată cu două rânduri de stindarde, sub care erau aliniaţi 20 de gărzi imperiale, 40 de purtători de obiecte ceremoniale şi 12 percuţionişti şi toboşari.
"Japonia s-a întors la trecutul ei milenar atunci când urmaşul Zeiţei Soarelui a apărut în picioare într-un edificiu octogonal negru şi auriu, precedat de un fenix, pentru a-şi proclama ascensiunea pe Tronul Crizantemei", scria în epocă Elizabeth Zingg, corespondent AFP.
Inovaţii
Noul suveran a ales însă un limbaj ce putea fi înţeles de japonezul de rând - nu japoneza veche, folosită în general în acest gen de ocazii.
"Proclam întronarea mea în faţa celor care se află în Japonia, cât şi în străinătate", a declarat el.
Desemnat prinţ moştenitor în 1952, fiul cel mare al lui Hirohito a busculat deja codurile de protocol căsătorindu-se în 1959 cu Michiko Shoda, o femeie frumoasă, dar fără origini aristocrate, pe care o cunoscuse într-un club de tenis.
Spre deosebire de ceea ce se întâmplase în timpul întronării lui Hirohito în 1928, prim-ministrul Toshiki Kaifu a rămas în picioare la acelaşi nivel cu noul împărat, nu la baza treptelor. Jurnalista AFP dezvăluia, atunci, că şeful guvernului părea "mai degrabă emoţionat" atunci când a pronunţat cele trei urări tradiţionale "banzai" ("Trăiască împăratul!"), repetate de invitaţi.
Oportunitatea folosirii urării "banzai", strigăt de război al Armatei imperiale folosit în Al Doilea Război Mondial, "a provocat o lungă dezbatere", a subliniat AFP în epocă.
După o pauză de două ore, cuplul imperial, de această dată în costume occidentale, a ieşit din Palatul Imperial sub un soare radios pentru a urca la bordul unui Rolls Royce decapotabil. Împărăteasa purta o rochie albă şi o mică diademă pe cap.
"Foarte zâmbitor, împăratul a salutat mulţimea care s-a reunit de-a lungul traseului de 4,7 de kilometri ce separă Palatul Imperial de Palatul Akasaka" unde locuia cuplul imperial, relata AFP.
Aproximativ 100.000 de rezidenţi din Tokyo s-au deplasat în acea zi la faţa locului pentru a-şi vedea împăratul, care "nu vrea să fie un om inaccesibil (...) aşa cum a fost tatăl lui, Hirohito", în faţa căruia japonezii trebuiau să se aplece foarte mult şi să îşi plece privirile, notează AFP.
În ciuda unui dispozitiv de securitate fără precedent, aproximativ 30 de incidente, imputate unor grupări de extrema stângă, ostile sistemului imperial, au fost semnalate în acea zi în Tokyo. AGERPRES
