Cea mai recentă statistică privind consumul de droguri în România arată că, în anul 2021, aproape 17% dintre cei cu vârste cuprinse între 15 și 34 de ani consumaseră cel puțin un tip de drog, un procent aflat în continuă creștere în ultimii ani. Directoarea Agenției Naționale Antidrog (ANA), Ramona Dabija, spune că cea mai mică vârstă declarată la care s-a început consumul de droguri este 13 ani, scrie Hotnews .

Tragedia de la 2 Mai, unde unde băiat de 19 ani care consumase trei tipuri de droguri a ucis doi tineri, readuce în discuție problema consumului de droguri - inclusiv în școli - în rândul tinerilor, fenomen care ia o amploate tot mai mare.

„Se transmite așa, din gură în gură”

Cătălin era în clasa a VIII-a și avea 14 ani când a consumat prima dată substanțe psihoactive, droguri, cum le știe toată lumea. Spune că el și colegii săi consumatori se fereau de profesori sau de alți copii de vârsta lor, dar admite că este posibil ca cel puțin unele cadre didactice să fi aflat de consumul de droguri din școală.

„Făceam rost de droguri de la dealeri. Atunci când fumam la școală era cineva care aducea. Nu știa toată lumea ce facem noi, încercam să ne ferim pe cât posibil de profi și de alți angajați, dar se mai întâmpla să ne vadă alți colegi și să ne zică. N-am aflat dacă ar fi știut vreun profesor, dar e posibil”, a spus tânărul, pentru HotNews.ro.

El a explicat că în excursii totul era mai „hardcore”, pentru că se consumau și alte tipuri de substanțe decât cele „obișnuite”.

„Intri în contact cu un dealer prin altcineva care are contactul. Se transmite așa, din gură în gură. În excursii cel mai des se întampla să fumăm iarbă și de obicei se aduceau și alte tipuri de droguri, gen coca sau MDMA, acolo era mai hardcore”, detaliază Cătălin.

Creșteri constante ale consumului

Datele pentru anul 2021 (cele mai recente disponibile) arată că numărul celor care consumă droguri este în continuă creștere în România. 16,9% dintre cei cu vârste cuprinse între 15 și 34 de ani au consumat substanțe interzise de-a lungul vieții, 10% consumaseră în ultimul an și 6,6% chiar în ultima lună, de 1,4 ori mai mult față de studiul precedent, punctează autorii, de la ANA.

Cel mai consumat drog în România este canabisul. Unul din 10 tineri (cu vârste cuprinse între 15 și 34 de ani) a consumat canabis cel puțin o dată în viață.

„8,7% dintre adolescenții de 16 ani au consumat canabis de-a lungul vieții, 7,2% au consumat în ultimul an, iar 3,3% dintre ei au consumat și în ultima lună. 1% dintre elevi au debutat în consumul de canabis la vârsta de 13 ani sau mai devreme”, arată studiul.

ANA: Copiii nu știu să gestioneze presiunea pusă pe ei

Directoarea ANA, Ramona Dabija, spune că instituția pe care o conduce a început o campanie de informare în rândul elevilor de clasa a VII-a și a explicat, pentru HotNews.ro, de ce copiii ajung să consume droguri încă de la 13 ani.

„Este un fenomen despre care a început să se discute în ultima perioadă foarte mult. Nu putem spune că acum, doar anul acesta, s-au apucat tinerii de consum de droguri (...). Tocmai de aceea, la nivelul agenției, spre finalul anului școlar trecut, am avut o campanie adresată copiilor din clasa a 7-a. A fost un proiect pilot la nivelul Bucureștiului, iar începând cu acest an școlar ne dorim să o implementăm la nivel național, tocmai pentru că vârsta de 13 ani este o vârstă vulnerabilă”, susține directoarea ANA.

Ea explică faptul că stresul cauzat de examenul de final de clasa a VIII-a, respectiv presiunea pusă pe copii, îi face să cadă pradă substanțelor interzise.

„Copiii din clasa a 5-a și până în clasa a 7-a au fost considerați de părinți mari, nu i-a mai dus nimeni la școală, au avut voie să meargă singuri pe stradă și să primească bani să-și cumpere diverse lucruri. Dintr-odată, în clasa a VII-a, părinții revin la ei cu presiune, pentru că urmează examenul de clasa a 8-a, și atunci ei nu știu să gestioneze emoțional această presiune a părinților, ei gustând deja libertatea aceasta, cu ghilimele de rigoare, independența mai de curând. Și atunci aici se produce un declic”, a explicat Dabija.

Ea susține că ANA plănuiește ca în anul școlar următor să ajungă la nivel național cu campanii pentru copiii care se află în jurul vârstei de 13 ani, ne-a mai spus directoarea.

„Legalele” ilegale

Conform sursei citate, cele mai consumate substanțe psihoactive sunt așa-zisele „legale”, adică acele tipuri de droguri făcute în laboratoare clandestin

Noile substanțe psihoactive (NSP) sunt substanțe chimice realizate în laboratoare clandestine, care produc efecte asupra sănătății mult mai grave decât drogurile tradiționale, spun specialiștii. În categoria noilor substanțe psihoactive intră canabinoizii sintetici și catinonele.

NSP-urile au fost dezvoltate pentru a produce efecte psihoactive, fără a intra sub incidența legii, neaflându-se sub control național din cauza substanțelor folosite în componența lor și dinamicii de apariție.

Efectele acestor substanțe sunt similare celor produse de drogurile clasice, având efect direct asupra creierului. Este vorba despre pierderea identității, halucinații, diminuarea atenției și memoriei, combinate cu efecte adverse precum anxietate, amețeli, confuzie, insomnie, depresie, cefalee şi atacuri severe de panică, creșterea frecvenței cardiace şi a tensiunii arteriale.

„Drogurile sunt peste tot”

„Drogurile sunt peste tot, sunt o realitate și noi asta încercăm să le spunem părinților. În primul rând, copiii descoperă drogurile clasice care sunt în filme, dacă vorbim de canabis, că vorbim de cocaină, heroină, că pe astea trei le cunoaște toată lumea, având în vedere că despre ele s-a discutat foarte mult. În schimb, printre cele mai consumate sunt și NSP-urile acestea, legale, cu ghilimelele de rigoare, pentru că sunt substanțe de fapt sintetice, droguri sintetice, făcute în laborator și care conțin tot felul de compuși chimici și care pot îmbrăca tot felul de forme, de la sare de baie, la îngrășământ de plante, la medicamente, la o comprimate”, a explicat directoarea ANA.

Drogurile sintetice sunt greu de recunoscut, explică Ramona Dabija.

„Poate fi sub formă de prăjituri sau sub formă de jeleu, poate fi sub formă de țigară sau poate fi sub orice altă formă. Ele au o culoare alb-maronie, nu au miros și nici gust și atunci nu-ți dai seama. Dar diferența între drogurile de proastă calitate și drogurile de calitate, dacă vreți, o fac banii și câți bani are copilul pe mână. Pentru că dacă are bani va merge spre droguri mai clasice, dacă nu, va lua aceste NSP-uri”, conform directoarei.

La fel de periculoase sunt și medicamentele consumate fără prescripție medicală, inclusiv paracetamolul combinat cu alte substanțe. Siropul de tuse, energizantul, chiar și cojile de banană și acetona, produse la îndemână oricui, combinate cu alte substanțe pot fi psihoactive.

„Pentru două secunde le dă o stare de bine, că sunt invincibili. Efecte secundare negative, inclusiv modificări de comportament sau de dispoziție, cum ar fi euforie, confuzie, agitație, psihoză acută, comportament agresiv, violent și autodistructiv. Efectele toxice asociate cu consumul acestei substanțe includ hipertensiune, hipertermie, transpirație, cefalee, palpitații, convulsii, apariția halucinațiilor și episoadelor paranoide”, spune Ramona Dabija.

Rușinea de a merge la psiholog sau psihiatru

ANA le recomandă părinților să aibă o relație deschisă cu cei mici și să fie atenți la orice schimbare de comportament, pentru că poate indica faptul că tânărul nu se simte bine.

„Să știți că de fiecare dată când noi mergem alături de copii și copiii vin, contrar aparențelor, vin către Agenția Națională Antidrog, pentru că foarte multe rețete (n. red.: de droguri) să știți că și ei ni le spun, ce se mai practică în rândul lor”, susține Dabija.

Tinerii pot participa la ședințe de informare despre droguri, însă după primele trei ședințe au nevoie de aprobarea părinților, ceea ce îi face pe copii să nu mai vină la întâlniri.

„La Agenția Națională Antidrog există un program adresat adolescenților la risc de consum sau adolescenților consumatori. Ei pot veni de trei ori la ședință de informare fără acordul părinților. A patra oară trebuie să vină și părintele și de multe ori aici ne oprim, pentru că părintele refuză de multe ori să acorde sprijin de specialitate copilului, pentru că în România încă este rușine să mergi la psiholog sau la psihiatru”, a declarat, pentru HotNews.ro, directoarea ANA.

Ramona Dabija a mai spus și că ANA are în lucru o procedură, în colaborare cu Ministerul Educației, pentru a crea „o rețea de siguranță în jurul copiilor”, când vine vorba de consumul de droguri. Ea subliniază că este important ca părinții să discute cu copiii lor și atrage atenția că și profesorii, la rândul lor, ar trebui să sesizeze atunci când văd că un copil și-a schimbat comportamentul.

Directoarea Colegiului „Caragiale”: „Am chemat Poliția și lucrurile au rămas la fel” / „Părinții au reacții violente”

În luna martie a acestui an, Direcția de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) a dus la audieri peste 20 de persoane, într-un dosar privind traficul de droguri din liceele bucureștene.

Odată cu acest caz, mai mulți directori de școli au atras atenția că nu pot controla fenomenul drogurilor din instituțiile pe care le conduc, pentru că profesorii nu au dreptul să îi controleze pe elevi în ghiozdane sau în buzunare.

Directoarea Colegiului Național „I.L Caragiale”, Andreia Bodea, spunea că a semnalat inclusiv Poliției că unii elevi consumă stupefiante, dar că s-a confruntat cu „reacții violente și agresive” din partea părinților, care ar fi amenințat-o că o vor da în judecată.

• „Nu numai că avem cunoștință, am transmis și părinților. Am transmis peste tot.

• Nu sunt de acord neapărat cu ideea că directorii știau. Mă doare și pe mine personal. Este o școală la imaginea căreia am muncit foarte mult.

• Realitatea este că a crescut îngrijorător consumul de substanțe interzise în școli, în toate școlile.

• Eu i-am informat pe părinți atunci când am știut. Părinții sunt cei care, cel puțin din experiența mea, au reacții violente și agresive la adresa mea, pentru că cer dovezi.

• Vă dați seama că nu pot să intru în grupurile sanitare dacă am o suspiciune sau un elev mi-a transmis că se petrece un lucru. Stau afară. Părinții vin când sunt chemați la școală și îmi spun: „vă dau în judecată! Ce aveți cu copilul meu? Eu vreau dovada”, a afirmat atunci Bodea, la Euronews România .

„Am chemat Poliția și lucrurile au rămas tot așa”

Ea mai spunea că, în calitate de director, nu poate căuta în ghiozdanele elevilor, fiind nevoită să apeleze la Poliție atunci când află că în toaletele liceului s-ar consuma droguri.

• „Nu cred că e vreun director care să aibă vreo dovadă. Noi nu avem voie când avem o suspiciune să-i căutăm în ghiozdane. Exclus să-i percheziționăm, nici nu poate fi vorba.

• Am chemat Poliția, am chemat Salvarea și lucrurile au rămas tot așa. (...)

• Am sesizat părinții, ceea ce mi se pare normal. Nu e ca și cum lucrurile ar fi fost ascunse sub preș”, a mai afirmat directoarea Colegiului „I.L Caragiale”.

Distribuie Distribuie Comentarii