Întoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă a dus la o „schimbare semnificativă” a opiniilor europenilor despre Statele Unite, potrivit unui nou sondaj. Acum, chiar și cei mai prietenoși europeni cu America văd Washingtonul ca un partener necesar, mai degrabă decât un aliat, relatează The Guardian .

Sondajul, care a inclus 11 țări UE, precum și Ucraina, Elveția și Regatul Unit, a arătat că majoritatea cetățenilor din aceste țări privesc acum Statele Unite doar ca un „partener necesar” – chiar și în țări precum Polonia și Danemarca, care considerau SUA un aliat în urmă cu doar 18 luni.

În medie, 50% dintre europenii din statele membre UE chestionate consideră SUA ca un partener necesar, iar doar 21% văd Washingtonul ca un aliat.

„Aceste cifre indică o prăbușire a încrederii în agenda de politică externă a Washingtonului și prefigurează o potențială lovitură mortală pentru alianța transatlantică”, a sugerat Arturo Varvelli, de la Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR).

Potrivit lui Varvelli, astfel de rezultate ale cercetării ar trebui să accentueze atenția Europei asupra necesității de a îmbrățișa un pragmatism și o autonomie mai mare ca mijloc de a-și proteja cetățenii și valorile în viitor.

Cei care văd SUA ca un partener necesar, nu un aliat, sunt cei mai numeroși în Ucraina (67%-27%), Spania (57%-14%) și Estonia (55%-28%) . Dar chiar și în Marea Britanie, care se laudă cu o „relație specială” cu Washingtonul, raportul este de 44% la 37%.

Dar, în timp ce europenii au fost în esență unanimi în opiniile lor cu privire la politica externă a SUA, au existat diferențe semnificative cu privire la alte probleme – un semn că administrația Trump, care aderă la principiul „America First”, ar putea pune țările UE unele împotriva altora.

Fanii lui Trump

În timp ce, în medie, respondenții europeni au considerat că revenirea lui Trump la președinția SUA este „rea” pentru americani, țara lor și pacea mondială, maghiarii, bulgarii și românii au fost semnificativ mai pozitivi decât, de exemplu, respondenții din Danemarca și Germania.

Extrema dreaptă din întreaga Europă s-a dovedit a fi cei mai mari fani ai lui Trump: mai puțin de o cincime dintre alegătorii Fidesz din Ungaria, Legea și Justiția și Confederația din Polonia, iar Frații Italiei au numit realegerea lui „vești proaste”.

Respondenții care au votat pentru Alternativa pentru Germania (AfD) în Germania și pentru Adunarea Națională (RN) din Franța s-au distins prin faptul că majoritatea (37% și, respectiv, 35%) au considerat că revenirea lui Trump la putere în SUA este dăunătoare pentru țările lor.

Au existat și dezacorduri cu privire la Ucraina. Majoritatea respondenților din toate țările chestionate, inclusiv 55% în Danemarca, 49% în Marea Britanie și 44% în Polonia, consideră că o „înțelegere de compromis” este rezultatul cel mai probabil al războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

Cu toate acestea, unii dintre ei, în special în Estonia, Danemarca, Marea Britanie și Portugalia, sunt mult mai convinși decât alții că sprijinul continuu pentru Kiev, mai degrabă decât insistența asupra păcii, ar trebui să rămână prioritatea UE.

Părerile asupra a ceea ce ar trebui să se întâmple după război au fost, de asemenea, diferite: 47% dintre francezi și 50% dintre italieni au spus că le este greu să vadă Ucraina ca europeană, în timp ce în Bulgaria și Ungaria mulți văd Rusia ca un aliat sau partener necesar al UE, mai degrabă decât un concurent sau adversar.

Relația cu China

În plus, opiniile respondenților au fost diferite cu privire la problema interacțiunii UE cu China. Jumătate sau mai mulți dintre respondenții din sudul și sud-estul Europei, inclusiv Spania, Italia, Bulgaria, Ungaria și România, au spus că văd Beijingul ca un „partener necesar” sau un aliat.

Cu toate acestea, în țările din Europa de Nord și de Vest, aproximativ același număr de respondenți - 55% în Germania, 52% în Danemarca și 45% în Marea Britanie și Franța - sunt de părere opusă, considerând Beijingul un concurent sau un adversar.

„Trumpizarea Europei”

Potrivit autorilor studiului, nu există niciun motiv să credem că Trump și-a schimbat părerea despre UE față de primul său mandat de președinte al SUA, când a numit Uniunea „dușman” al Statelor Unite.

Analiştii sugerează că, pe măsură ce noul lider american se opune tranziţiei „verzi” a Europei şi reglementării sferei tehnologice, UE ar trebui să se aştepte la „provocări strategice, economice şi politice” şi să înţeleagă că interesele Statelor Unite şi ale Europei sunt divergente. Liderii europeni vor trebui să depună eforturi pentru a depăși diviziunile în interiorul UE, să caute noi forme de cooperare flexibilă și, mai ales, să reziste stabilirii unei relații bilaterale privilegiate cu Trump în detrimentul altor aliați europeni.

Potrivit experților, „Trumpizarea Europei” se manifestă prin sprijinul tot mai mare de pe continent pentru partidele de extremă dreapta, disponibilitatea tot mai mare de a accepta tranzacționalismul lui Trump și recunoașterea necesității unor negocieri de pace în ceea ce privește războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Dar există încă oportunități pentru ca UE să învețe pragmatismul în politica externă, pentru liderii europeni să explice „miza” alegătorilor lor și pentru partidele pro-europene să se diferențieze de „extrema dreapta pro-Trump”.