Interviuri la MJ/Niţă (candidat la şefia DIICOT) despre un dosar instrumentat de el: Riscam să devenim groapa de gunoi a Europei
Teodor Niţă, candidat la şefia Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), a afirmat, vineri, că este necesară modificarea legislaţiei în ceea ce priveşte Garda de Mediu, pentru a i se da competenţă de efectuare a urmăririi penale în colaborare directă cu procurorul pe infracţiuni de mediu.
''În toate ţările Europei, similarii Gărzii de Mediu - că sunt inspectorate sub diferite denumiri - au competenţe de efectuare a activităţii de urmărire penală pe infracţiuni de mediu în mod strict şi în colaborare directă cu procurorul - competenţă directă. Noi nu avem aşa, în pofida recomandările Consiliului Europei. (...) Şi de ce este extrem de util aşa ceva? Pentru că expertiza comisarilor Gărzii de Mediu este extraordinar de utilă în dosare de acest gen. Am instrumentat şi am trimis în judecată cauze cu import-export ilegal de deşeuri, pentru că nu vreau să dramatizez, dar România riscă să devină groapa de gunoi a Europei, să devine un punct terminus pentru gunoi, sunt mii de tone care se îndreaptă şi sunt trimise către noi şi aceste chestiuni sunt specificul unei activităţi ale criminalităţii organizate. Ca procuror, ca jurist, ca poliţist, nu eşti familiarizat cu ceea ce se întâmplă în materia transferurilor ilicite de deşeuri, spre deosebire de cel din Garda de Mediu", a explicat acesta, la interviu.
El a arătat că a destructurat o grupare infracţională care intenţiona să ridice pe malul mării, la Năvodari, un "super depozit" de gunoi de 6.500.000 de tone cu deşeuri toxice.
"Am documentat şi trimis în judecată, este o soluţie pronunţată de Înalta Curte, sunt foarte bucuros de ea, membrii unei grupări de criminalitate organizată din 'Ndrangheta' care intenţionau şi pregătiseră să edifice în Năvodari, pe malul mării, la 800 de metri de plajă litorală din Năvodari un super depozit de gunoi de 6.500.000 de tone de deşeuri toxice - 95 de metri altitudine pe 30 de hectare. Ca să fac un efect vizual (...), era vorba de 300.000 de basculante în 3 ani de zile, adică o basculantă la 6 minute cu gunoi - 20 de tone deşeuri toxice. Se pregătiseră contractele pentru a putea să fie livrate cu vapoarele. (...) Prejudiciul ar fi fost colosal, inclusiv acela de mediu. Nu vorbesc de faptul că deţin date potrivit cărora, în prezent, în România, mai ales în anumite zone pe care le pot indica punctual, numărul de cancere a crescut cu 3 - 500% din cauza acestor chestiuni, de arderi de deşeuri. Sub Dobrogea este un fluviu, mai mare un pic decât Dunărea, cu apă pură din Cretacic - ar fi fost contaminat. (...) Am reuşit să împiedic pentru că membrii grupurilor infracţionale sunt foarte inteligenţi, profită de viciile noastre, de legislaţie. Începuse din 2004 pregătirea de documente clasificate şi m-am dus pe fir înapoi şi am descoperit că erau semnate documente de autorizare în 2004 de primarul care murise în 2003", a precizat Niţă.
Teodor Niţă a arătat că unul dintre obiective este monitorizarea măsurilor dispuse de procuror pentru recuperarea prejudiciilor.
"Intenţionez să aplic un stil de management participativ deoarece consider că este unicul act, mai ales în materia structurilor de parchet în care procurorii sunt oameni cu personalitate, oameni instruiţi pentru a putea fi determinaţi şi impulsionaţi şi antrenaţi în activitatea pe care o au. Este unicul stil care funcţionează eficient. Să optimizăm activitatea de urmărire penală atât din perspectivă obiectivă, cât şi subiectivă, prin folosirea tuturor capacităţilor care sunt, şi sunt suficiente la acest moment, ale DIICOT, dar nu în ultimul rând, spre exemplu ca obiectiv pe termen mediu şi ca obiectiv permanent este monitorizarea măsurilor dispuse de procuror pentru recuperarea prejudiciilor şi identificarea produsului infracţional. Fac doar trimitere la instituţia ANABI (Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate - n.r.), care este insuficient folosită, în opinia mea, şi cu care am o experienţă corespunzătoare în materia traficului cu deşeuri. Au fost foarte utili şi au instituţii procedurale care le permit să devină foarte eficienţi", a spus acesta.
Ministerul Justiţiei a declanşat pe 2 decembrie anul trecut procedura de selecţie pentru propunerea de numire a procurorilor-şefi ai Parchetului General, DNA şi DIICOT.
Săptămâna aceasta au susţinut interviurile candidaţii pentru posturi de conducere în Parchetul General şi la DNA.
Rezultatele selecţiei vor fi anunţate public pe 21 ianuarie. AGERPRES
