Românii care locuiesc în Marea Britanie, aproximativ 700.000, reprezintă 1% din populaţia Regatului Unit, iar această comunitate va apropia şi mai mult cele două naţiuni, afirmă, într-un interviu acordat AGERPRES, ambasadorul britanic la Bucureşti, Andrew Noble.

"Faptul că avem această imensă masă de cetăţeni, pe care ţările noastre o împart: sunt români, dar locuiesc în Regatul Unit şi reprezintă mai mult de 1% din populaţia britanică; noi suntem 66 de milioane iar ei sunt 670.000 din schema de settled status, plus românii care au devenit cetăţeni britanici, probabil nu în număr mare, dar sigur vorbim de 700.000. Acest fapt ne va apropia ţările", arată diplomatul.

El vorbeşte, în detaliu, despre sistemul de imigraţie pe bază de puncte, pentru cei ce vor să lucreze în Regatul Unit de la 1 ianuarie, dar şi despre cei 140 de ani de relaţii diplomatice România - Marea Britanie şi evoluţia ţării noastre în ultimii 30 de ani.

AGERPRES: Domnule ambasador, în prezent, au loc negocieri privind acorduri comerciale, un cadru pentru un acord comercial post-Brexit, în Bruxelles şi Londra, dar există aspecte clar stabilite privind imigraţia, de exemplu - accesul pe piaţa muncii din Marea Britanie. Puteţi dezvolta acest subiect, mai ales pe tema imigraţiei pe bază de puncte, care sună puţin complicat pentru cetăţenii Uniunii Europene?

Andrew Noble: Cum aţi spus, negocierile continuă iar noi preferăm să părăsim (UE - n.r.) cu un acord, aşa că faptul că ele continuă este un lucru bun. Dar deja există anumite realităţi: vom fi în afara Pieţei Unice, în afara Uniunii Vamale şi nu va exista libertatea de mişcare a indivizilor. Aşa că primul lucru pe care l-aş spune e că românii care vor să călătorească în Marea Britanie pentru o perioadă scurtă de timp pot călători fără viză. Acesta este cel mai important lucru. Şederea lor poate fi de până la şase luni iar motivele călătoriei pot fi afaceri sau turism. Cei care vor să locuiască, să muncească sau să studieze în Marea Britanie trebuie să solicite o viză şi pot să o solicite de azi. Am simplificat sistemul în aşa fel încât pot completa cererea de pe smartphone. Pot încărca datele biometrice şi sistemul este mai simplu. Cei care nu pot face asta trebuie să meargă la un centru unde sunt făcute solicitări de viză. Dar totul este online. Tot ce ţine de serviciile guvernului britanic este online, la gov.uk.

Subliniez mereu că într-o ţară ca România, unde sunt puţine servicii guvernamentale online, gov.uk este o sursă de îndrumare privind sistemul nostru. Dacă intenţionaţi să studiaţi, să lucraţi sau să locuiţi în Marea Britanie, mergeţi la gov.uk, căutaţi "gov.uk, living in the UK" şi vă va duce la paginile unde vi se explică ce trebuie să faceţi. Nu cred că oamenii trebuie să fie foarte îngrijoraţi legat de sistemul de puncte. Este o schimbare, dar nu cred că trebuie să fie foarte preocupaţi de acest aspect, pentru că gov.uk clarifică de ce este nevoie pentru fiecare categorie de viză.

Pentru vize pentru studenţi nu este sistemul de puncte. Trebuie să existe un loc la o universitate, să aibă nivelul necesar de engleză, banii pentru întreţinere şi să ai dorinţa sinceră de a studia în Marea Britanie. În cazul în care doriţi să lucraţi în Marea Britanie, acolo intervine sistemul bazat pe puncte. De exemplu, în formular există specificat un nivel minim al salariului pe care l-aţi câştiga. Dacă aveţi acest salariu, vi se acordă 20 de puncte. Dacă aveţi un salariu de doar 20.000 de lire sterline pe an, vi se acordă doar 10 puncte. Dar aceste 10 puncte le puteţi recupera dacă aveţi un doctorat într-un domeniu relevant sau un doctorat într-un domeniu esenţial. Aici contează punctele. Dincolo de asta, trebuie să existe o ofertă de muncă, cunoştinţele de limbă engleză, trebuie să plătiţi taxa de asigurare de sănătate. Toate acestea sunt menţionate foarte clar pe platforma gov.uk .

AGERPRES: Acest sistem de imigraţie va face ca relaţia dintre angajat şi angajator să fie mai strânsă? Va trebui ca angajaţii să aibă un act de la angajator care să le ateste veniturile.

Andrew Noble: Exact. Ce nu mai este posibil în viitor este să mergi în Marea Britanie şi să speri să îţi găseşti serviciu. Acest tip de viză există doar pentru personal calificat. Minimul salariului anual acceptat este de 26.000 de lire sterline, ceea ce nu este mult pentru muncă calificată iar nivelul este cel al bacalaureatului, în România, cred. Nu este un nivel imposibil. Încercăm să păstrăm relaţia, dar sistemul nostru de imigraţie va fi acelaşi pentru toată lumea aşa că români calificaţi din România vor concura cu persoane din America de Nord, Australia, Africa de Nord, India, de oriunde.

AGERPRES: În privinţa călătoriei în Regatul Unit, post-Brexit, documentul publicat de Home Office (Ministerul de Interne britanic - n.r.) menţiona că va exista o verificare mai temeinică a cazierelor. Această verificare este valabilă şi în cazul în care nu este necesară viză?

Andrew Noble: Dacă nu aveţi nevoie de viză, ajungeţi la frontieră. Dacă aveţi paşaport, puteţi folosi porţile electronice şi nu veţi interacţiona cu nicio persoană. Dacă mergeţi cu un act de identitate naţional, veţi interacţiona cu poliţia de frontieră. Dar verificarea cazierului este valabilă doar pentru cei ce solicită vize. Românii trebuie să înţeleagă că din octombrie, anul viitor, au nevoie de paşaport să călătorească (în Marea Britanie - n.r.). Pentru britanici, nu e o problemă, pentru că toţi avem paşaport, atunci când călătorim, nu avem acte de identitate, în consecinţă nu putem să le folosim. Sistemul britanic este centrat în jurul ideii de paşaport, iar dacă aveţi paşaport puteţi folosi poarta electronică - o variantă mai rapidă şi nu există o persoană pe care trebuie să o convingeţi. Dacă intraţi cu o carte de identitate, trebuie să convingeţi persoana respectivă că aţi venit ca turist sau pentru o călătorie scurtă. Până în octombrie, este permisă călătoria cu un act de identitate. După, nu. Sper ca acest lucru să nu fie o problemă, sper ca oamenii să îşi fi făcut paşapoarte atunci, pentru a călători în Regatul Unit. Românii care au primit deja statul special ("settled status" - n.r.) pot continua să folosească o carte de identitate până în 2025. Deci vor fi aplicate reguli diferite cetăţenilor români, depinzând dacă sunt rezidenţi în Marea Britanie sau din afara Regatului Unit.

AGERPRES: În ceea ce priveşte statutul special, aveţi un număr de români care au primit "settled status" sau "pre-settled status" până acum? Recent, am înţeles că se vorbea de 600.000 de persoane.

Andrew Noble: Nu ştiu numărul exact, dar este în zona aceasta. 670.000 au depus cerere în acest sens, iar numărul cererilor este mereu mai mare decât al solicitărilor procesate. Dar rata de refuz este mică aşa că, din 670.000 de cereri sunt sigur că peste 669.000 vor fi acceptate. Rata refuzului este foarte mică.

AGERPRES: Marea Britanie continuă să fie un loc pe care studenţii români îl aleg pentru educaţia lor. Puteţi vorbi de schimbările post-Brexit? Există o diferenţă între studenţii din UE care sunt înscrişi până în august şi cei care încep studiile după luna august, anul viitor?

Andrew Noble: Să vă explic, s-ar putea să prezint foarte detaliat, dar vreau să fie clar. În esenţă, sunt trei date la care lucrurile se schimbă. Anul şcolar se desfăşoară din septembrie până în iunie/iulie. Există reguli diferite pentru acest an şcolar, anume 2020/2021 faţă de anii şcolari din 2021 mai departe. Dacă un student român este înscris la o universitate britanică şi ajunge în Regatul Unit înainte de 31 decembrie, poate să solicite statut special ("settled status" - n.r.). Şi va avea acces la taxe la nivelul cetăţenilor britanici şi va avea dreptul la finanţare guvernamentală. Dacă ajung în Marea Britanie după 1 ianuarie, înainte de încheierea anului universitar, vor avea în continuare dreptul de a plăti taxe la nivelul cetăţenilor Regatului şi dreptul la finanţare guvernamentală. Dar vor avea nevoie de viză. Iar dacă se înscriu în anul universitar 2021/2022, vor avea nevoie de o viză şi vor plăti taxele ce revin ţărilor terţe, nu cele atribuite cetăţenilor britanici. Şi nu va exista ajutor guvernamental pentru toţi. Deci, începând cu anul universitar 2021 costurile vor fi mai mari. Ele depind de profil şi de universitate, aşa că cei interesaţi trebuie să se informeze. Trebuie să plătească pentru viză şi o sumă pentru asigurarea medicală. Aceasta este diferenţa. Dar încă vedem mult interes din partea studenţilor români, chiar pentru anul universitar ce începe în 2021.

AGERPRES: Studenţii din UE au şansa unor burse?

Andrew Noble: Cred că vor exista programe de burse, dar deocamdată nu ştiu concret de vreunul şi nu vor fi burse guvernamentale. Fie vor veni din partea universităţilor sau din alte părţi.

AGERPRES: Pandemia de anul acesta a adus în centrul atenţiei condiţia lucrătorilor sezonieri în Uniunea Europeană şi în lume. În documentul Ministerului britanic de Interne privind munca şi imigraţia în Regatul Unit, post-Brexit, nu există informaţii clare privind subiectul acesta. Este menţionat că se lucrează pe acest domeniu. Există noutăţi? Uniunea Europeană a adoptat reglementări ce privesc lucrătorii sezonieri.

Andrew Noble: Mă tem că nu. Din câte ştiu, situaţia e încă analizată de Ministerul de Interne.

AGERPRES: Deci dacă sunt români care vor să meargă ca lucrători sezonieri anul viitor în Marea Britanie, mai bine să nu facă asta până nu văd...

Andrew Noble: Nu există o variantă ca ei să facă asta. E vorba de muncă, deci au nevoie de viză, dar nu este muncă calificată şi vorbind la modul general, lucrătorii sezonieri s-ar putea să nu aibă nivelul de limbă engleză cerut. Dar, înainte de toate, sunt sigur că va exista o declaraţie legată de lucrătorii sezonieri.

AGERPRES: Luni aţi avut o întâlnire online cu cetăţenii britanici din România. Care sunt îngrijorările lor cele mai mari?

Andrew Noble: Nu cred că sunt îngrijoraţi. Starea întâlnirii a fost de voie bună, de calm. Au existat întrebări, dar nu îngrijorări. Au fost, inevitabil, întrebări legate de dreptul la pensie şi asigurări sociale, plăţi pentru persoane care sunt jumătate britanice, jumătate române. Acestea se numără printre întrebările cele mai complexe. Şi mai există şi cei cu dublă cetăţenie şi irlandezi, înregistraţi ca cetăţeni britanici, care ar putea avea o situaţie mai relaxată ca irlandezi. Dar vă vorbesc de extreme. Cred că am colaborat foarte îndeaproape cu Ministerul Afacerilor Externe şi cu cel de Interne în schiţarea documentelor. Ministrul de Interne a participat, seara trecută, şi ministerul a avut propria conferinţă, săptămâna trecută. Nu este un lucru obişnuit. Majoritatea ministerelor de Interne din statele UE nu au fost atât de ajutor. Există alte componente ale "pachetului" oferit de autorităţile române, cum ar fi o dată limită foarte generoasă: cetăţenii britanici se pot înregistra până la finalul anului viitor. De asemenea, permisele de conducere britanice sunt recunoscute. Guvernul român a folosit la maxim posibilităţile de a fi foarte amabil, prietenos şi primitor şi cred că asta se reflectă în modul în care cetăţenii britanici de aici au reacţionat.

AGERPRES: Sunt facilităţi suplimentare faţă de "pachetul" oferit de Uniunea Europeană cetăţenilor britanici...

Andrew Noble: Sunt elemente ce ţin în totalitate de suveranitatea naţională. De exemplu, eu cred că aş putea obţine un permis de conducere românesc, dar nu am aşa ceva. Dacă aş vrea să conduc în Franţa, ar trebui să solicit un permis de conducere internaţional. Pe când guvernul român a spus că dacă ai permis de conducere britanic, poţi conduce pe drumurile româneşti. Nu este un lucru enorm. Lucrurile enorme nu erau posibile, dar guvernul român a fost foarte flexibil, unde a putut face asta.

AGERPRES: Sunt câteva ONG-uri britanice care au avut o contribuţie notabilă în România. Vor avea acelaşi cadru legal, anume vor exista schimbări în activitatea lor din România, post-Brexit? Munca lor va fi îngreunată sau va fi mai multă birocraţie?

Andrew Noble: Nu cred, pentru că majoritatea sunt ONG-uri din punctul de vedere al legislaţiei române. Multe au început ca ONG-uri britanice, potrivit legii britanice, dar aproape sigur majoritatea activează sub legea română şi asta le dă continuitate. Sper că lucrurile se vor schimba foarte mult, pentru că sper că noul guvern român va analiza legea ONG-urilor, mai exact asupra legii privind activităţile de caritate. Astfel, în ceea ce priveşte organizaţiile de caritate, sper că guvernul român se va uita la maniera britanică de încadrare legală a organizaţiilor de caritate. Astfel încât, organizaţii care fac eforturi pentru bunăstarea oamenilor care au nevoie de asistenţă, de exemplu să nu fie taxate. Pentru că, ştiţi, ONG-uri care activează în România strâng banii donaţi şi apoi plătesc taxe sau ridică o clădire, pentru cauza respectivă şi plătesc taxe. Avem un sistem de monitorizare foarte serios, care se asigură că organizaţiile de caritate fac muncă de caritate. Cu timpul, condiţiile în care fac acest lucru s-au îmbunătăţit şi sper foarte tare că acest lucru se va întâmpla în România, în contextul în care guvernul ce se va forma, după consultări, va recunoaşte că ONG-urile ce fac muncă de caritate au un rol esenţial în România, aşa cum au şi în Regatul Unit. Deci sper că vor fi schimbări, dar nu drept consecinţă a Brexit-ului.

AGERPRES: Anul acesta celebrăm 140 de ani de relaţii diplomatice între Marea Britanie şi România. Cum se vor schimba lucrurile între cele două ţări, din punct de vedere birocratic, post-Brexit? Cum s-a schimbat România, din perspectiva unui ambasador din România, în cel puţin 30 de ani?

Andrew Noble: Schimbarea la nivel birocratic depinde de negocieri care sunt în curs, pentru că sunt multe capitole de negocieri. Dacă sunt de succes, vor permite ca multe domenii ale vieţilor noastre să rămână la fel cum ne-am obişnuit. Dacă nu va fi un acord, va fi mai complicat. Va fi mai birocratic, va trebui să ne bazăm pe metode mai vechi de operare. În acest moment, există un mandat de arestare european. Dacă nu avem aşa ceva, va trebui să folosim un cadru al Consiliului Europei, proces ce va fi mai îndelungat. Să sperăm că negocierile ne vor da cel mai bun punct de pornire posibil. Cred că suntem în acel stadiu al relaţiei noastre în care lucrurile se îmbunătăţesc treptat. În domeniul economic, acum câţiva ani, eram al 14-lea cel mai mare investitor. Acum suntem al 7-lea cel mai mare investitor. În 2018, am fost pe locul 12, apoi în 2019, pe locul 7. Acest lucru e atestat de companii precum Vodafone, Unilever, Liberty Steel şi multe altele. Vedem investiţiile şi vedem motivele creşterii de capital. Cred că, odată ce companiile române se aliază economiei moderne - fie că vorbim de Hidroelectrica sau Nuclearelectrica sau o întreagă listă de active ce urmează să fie modernizate, în căutare de capital - vor privi către Londra, care va continua să fie adevăratul centru financiar european. Cred că asta ne va apropia economiile.

Iar faptul că avem această imensă masă de cetăţeni pe care ţările noastre o împart: sunt români, dar locuiesc în Regatul Unit şi reprezintă mai mult de 1% din populaţia britanică; noi suntem 66 de milioane iar ei sunt 670.000 din schema de settled status, plus românii care au devenit cetăţeni britanici, probabil nu în număr mare, dar sigur vorbim de 700.000. Acest fapt ne va apropia ţările. A existat o îmbunătăţire a promovării turistice a României în ultimele 12 luni, deseori datorită lui Charlie Ottley şi filmelor sale fantastice. O să lanseze încă unul anul viitor. Cred că tot mai mulţi oameni înţeleg de ce ar trebui să vină aici în vacanţă. Asta ne va apropia. În domeniul Apărării, anul viitor va fi unul plin, în ceea ce priveşte relaţia bilaterală în Apărare. Sunt sigur că deja avem relaţii foarte apropiate cu România pe multe domenii - securitatea cibernetică. Faptul că România va deveni centrul Cyber al UE va atrage şi mai mult interes din partea Marii Britanii către Bucureşti. De asemenea, avem companii româneşti care investesc în Marea Britanie: UiPath, dar este o tendinţă de a căuta în Marea Britanie un loc în care să faci afaceri. Cred că în acest moment există un sentiment constructiv.

Cât despre schimbări, ei bine, celebrăm 31 de ani de libertate. Sunt uluit de cât de important este încă să vorbim despre diferenţele dintre România de azi şi România comunistă. Sper că vor fi învăţaţi curând copiii români ce a însemnat România comunistă şi cum era viaţa aici pentru bunicii şi părinţii lor, când aceştia erau tineri. Vorbim de două lumi diferite - România pe care am văzut-o eu, din 1983 până în 1986, şi România de azi. O ţară fără mâncare, nu puteai vorbi cu oamenii, nu exista siguranţă legată de vecini, dacă ţi-ar putea face probleme, nu puteai călători, nu aveai cărţi, casete video, dincolo de faptul că, tehnologic, era o altă lume, fără telefoane mobile sau ceva de genul acesta, nu puteai da un telefon internaţional. Să compari asta cu ce este acum, e imposibil să crezi că vorbim de acelaşi loc. Dar cred că, mai mult de atât, sper că perspectiva următorilor patru ani este o evoluţie mare faţă de ce am avut în ultimii patru (ani) sau poate o perioadă mai lungă.

România a avut, recent, nişte ani grei, în domenii precum statul de drept, un mediu de afaceri stabil. România trebuie să colecteze o proporţie mai mare din taxe, trebuie să ofere servicii mai bune cetăţenilor. Dacă oferi servicii mai bune, primeşti mai multe taxe, iar dacă ai mai multe taxe, ai servicii mai bune. Dar trebuie să înceapă undeva şi cred că partidele care probabil vor forma guvernul sunt angajate să aducă aceste îmbunătăţiri. Cred că perspectivele acestor patru ani de după alegeri sunt foarte bune, pentru că este o dorinţă reală de a reforma şi moderniza şi pentru a completa transformarea României. Sunt părţi din România care operează la standard european sau mondial. Mari părţi ale României sunt la acest nivel. Dar sunt mari părţi care nu sunt la acest nivel şi în acest sens ne putem gândi la provocările din educaţie, sănătate, administraţie publică şi cred că acestea sunt zonele în care viitorul guvern va avea ambiţii mari, să ofere mai mult cetăţenilor. Aceasta ar putea fi o paradigmă diferită şi în patru ani, diferenţa faţă de perioada de acum ar putea părea puternică.

AGERPRES: Puteţi vorbi despre observarea statului de drept în România, din perspectiva UK? În ceea ce priveşte UE, monitorizarea vine prin buget şi MCV. În prezent, din partea Marii Britanii există o persoană desemnată pe tema statului de drept, un procuror....

Andrew Noble: Nu este aici atât pentru chestiunea statului de drept, cât pentru a îmbunătăţi cooperarea judiciară a ţărilor noastre. Statul de drept, ca o chestiune de economie politică, este sistemul judiciar golit de sens. În ultimul an, am văzut că şi-a recăpătat statutul iar pachetul legislativ pe care ministrul Justiţiei l-a pus în dezbatere publică, odată adoptat, va aduce România în poziţia în care era în 2017. România a fost atunci foarte aproape de a se spune că nu mai are nevoie de acest mecanism special de control MCV. Cred că România se poate întoarce acolo. E clar că sunt zone în sistemul judiciar care au nevoie de îmbunătăţiri. Sistemul judiciar trebuie să fie mai rapid. Există concepţia că a întârzia actul de justiţie înseamnă să negi actul de justiţie. Sunt prea multe cazuri în România cu termene prea mari. Este un aspect care poate fi îmbunătăţit.

Magistratul nostru este aici pentru că avem sisteme judiciare diferite şi o legislaţie diferită, iar când România cere ceva sistemului britanic, întrebarea aceea vine în română. Când cerere aceea ajunge la Londra, e foarte greu să operezi cu ea. Aşa că magistratul nostru ajută ministerul Justiţiei de aici să formuleze cererea de ajutor într-o manieră uşor de livrat. Face acest lucru în ambele direcţii. Cred că vedem rezultate ale acestui efort - decizii recente ale instanţelor privind calitatea vieţii în penitenciare, o temă importantă. Deciziile par să meargă în direcţia corectă, cu o mai bună înţelegere. Aceste două sisteme se înţeleg reciproc, asta face magistratul nostru, pe lângă aspectele judiciare legată de lupta noastră comună în combaterea traficul de persoane. Acest lucru va rămâne o prioritate majoră a Ambasadei Britanice şi a guvernului britanic, iar magistratul nostru de legătură are un rol important.

AGERPRES: Pentru că negocierile continuă, există teme anume care ar trebui să fie rezolvate urgent, pentru ca persoanele să aibă o viaţă post-Brexit cât mai confortabilă?

Andrew Noble: E o întrebare foarte bună, dar nu voi răspunde. E o întrebare foarte aproape de "ce se negociază?"

AGERPRES: Problema imigraţiei este relativ rezolvată. Există alte teme legate de cetăţeni individuali, nu teme legate de schimburi comerciale?

Andrew Noble: Negocierile au o paletă largă de teme. Ce va fi în acord, dacă va exista un acord, chiar nu ştiu. Oamenii care vor să facă lucruri în prezent sunt cei care vor să călătorească în Marea Britanie şi cei care au afaceri în Marea Britanie. De asta am spus la început că părăsim Uniunea Vamală, părăsim Piaţa Unică. Asta înseamnă că va fi diferit comerţul cu noi, iar cei care vor să ştie ce au de făcut să se ducă la gov.uk. Pe gov.uk, pe tema schimburi comerciale cu Marea Britanie sunt disponibile informaţii legate de ce ai nevoie ca să te înregistrezi la vama britanică. (...) Sunt 6.000 de companii în România cu capital britanic. Un număr foarte mare are schimburi comerciale cu Marea Britanie, iar aceste companii trebuie să aibă informaţii legate de noul sistem, odată ce vom fi complet în afara sistemului UE. Acest lucru nu va fi afectat de negocieri. Negocierile sunt despre cum acea entitate care face schimburi comerciale funcţionează în detaliu. Dar trebuie să vă interesaţi în continuare, de exemplu, dacă sunteţi implicaţi în schimburi comerciale dintre Marea Britanie şi Irlanda de Nord trebuie să înţelegeţi mecanismele care au fost subiectele acestui acord. Oamenii trebuie să se pregătească pentru domeniile schimburi comerciale şi călătorii. Dacă vom avea un acord negociat, vor fi eforturi mari în timp scurt. Dacă nu avem un acord, vor fi eforturi foarte mari în timp scurt. Să vedem ce spun negociatorii de calendar, pentru că suntem aproape de 1 ianuarie.

AGERPRES: Vorbeaţi de relaţii bilaterale în domeniul Apărării. Puteţi dezvolta subiectul? Şi Brexit va schimba ceva în acest sens?

Andrew Noble: Brexit nu va schimba nimic legat de abordarea securităţii şi legat de rolul nostru în Alianţă, unde România este un contributor de frunte. Nu cred că vreau să dau detalii despre relaţia noastră pe tema Apărării, anul viitor, dincolo de a repeta ceva ce cred că se ştie, anume că Royal Air Force este programată să revină, ca parte a programului de poliţie aeriană, cum au făcut ultima dată în 2018. Sunt convins că vor exista şi alţi vizitatori din domeniul militar. Avem militari implicaţi în bazele de aici din România. Este o relaţie foarte apropiată, care beneficiază de încredere reciprocă. România are un rol în Alianţă, dar şi unul în misiunile de menţinerea păcii, în lume. România a câştigat în acest domeniu credibilitate internaţională extraordinară şi am văzut asta recent, în misiunea din Mali, când elicoptere româneşti şi britanice activau alături. AGERPRES

Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO

Distribuie Distribuie Comentarii