Românii pot opta la alegerile parlamentare din 11 decembrie între o guvernare transparentă, onestă, europeană și una 'feudală', a bunului plac, afirmă președintele Uniunii Salvați România, Nicușor Dan, într-un interviu acordat AGERPRES.

Liderul USR vorbește despre programul de guvernare al formațiunii pe care o conduce, modul în care că ar trebui modificate pragul electoral și numărul de semnături necesare unui partid în vederea participării la alegeri, dar și despre propunerile legislative pe care parlamentarii Uniunii doresc să le promoveze.

Nicușor Dan susține că a solicitat Guvernului să modifice hotărârea privind păstrarea buletinelor de vot, USR pledând pentru o perioadă de zece ani, și nu trei cât este în prezent.

El a afirmat că Uniunea are în prezent aproximativ 2.000 de membri, după ce a respins mai mult de jumătate din persoanele care au dorit să se înscrie în formațiune și subliniază, referindu-se la criticile aduse de-a lungul timpului privind finanțările din partea Fundației Soros, că ''e o încercare alimentată de mai multe zone din media de a acoperi corupția reală din România''.

AGERPRES: Ați făcut săptămâna trecută un turneu electoral în Transilvania. Care au fost principalele mesaje pe care vi le-au transmis oamenii? Ce așteaptă ei de la următorul Parlament, de la următorul Guvern?
Nicușor Dan: Oamenii sunt, așa cum spun sondajele, total nemulțumiți de felul în care s-a condus România în ultimii 27 de ani. Așteaptă oameni noi în politică și, în măsura în care cunosc USR — pentru că nu avem notorietatea pe care o dorim — îl susțin, pentru că văd în USR oameni noi, oameni care nu au mai făcut politică, oameni ca ei. 99% din colegii mei, dacă i-ai fi întrebat acum un an dacă vor să facă politică, ar fi spus că ești nebun. Deci, oameni care nu ar fi făcut politică în condiții normale, oameni care au o profesie, care au o relație normală cu alți oameni. Am fost foarte mulțumit atât de colegii mei din filiale, care sunt foarte entuziaști, cât și de interacțiunea pe care am avut-o cu oamenii.

AGERPRES: Ați spus că vă așteptați la un scor bun de la Cluj. Care sunt filialele unde estimați că veți avea rezultate bune și unde simțiți că nu ați reușit să cuceriți electoratul?
Nicușor Dan: Acum o să mă duc în Oltenia, vineri și sâmbătă. Sunt la fel de optimist și în legătură cu celelalte zone. Am reușit — cu toate că timpul a fost foarte scurt — să facem filiale în toate județele din România. Din ce îmi spun colegii care merg la întâlnirile pe care le avem, oamenii așteaptă peste tot ceva nou și, în măsura în care cunosc, se îndreaptă către USR. Evident, suntem avantajați în marile centre universitare. Deci, cu cât facebook-ul și online-ul sunt mai prezente, cu atât lumea află mai mult de USR. Sunt optimist la nivel global.

AGERPRES: USR a avut niște criterii mai stricte pentru primirea noilor membri. Care este profilul candidaților USR?
Nicușor Dan: Mai întâi pentru membri: sunt oameni care nu au mai făcut politică și oameni care nu au nicio suspiciune legată de onestitate, contracte cu statul sau lucruri de felul ăsta. Au încercat bineînțeles să vină mulți oameni cu profilul ăsta, dar i-am respins. Am respins mai bine de jumătate din oamenii care au încercat să vină către noi. La alegerea candidaților s-a ales conform statutului. Fiecare dintre candidați a trebuit să își facă un proiect de activitate de parlamentar și alegerile au fost secrete — așa cum prevăd legea și statutul nostru — în fiecare din filiale și au fost aleși oamenii cei mai competenți. Deci, avem mulți oameni care vin din privat, avem oameni care vin din mediul academic, avem tineri antreprenori, avem și doamne, și domni, și cred că sunt fiecare dintre ei profesioniști. Avem și juriști destul de mulți — e nevoie în Parlament.

AGERPRES: Urma să primiți rezultatele unui sondaj. Le-ați primit?
Nicușor Dan: Da, am primit. În momentul ăsta doar cifrele. PSD: 40%, USR: 19%, PNL: 18% și celelalte partide, sub zece. E un sondaj care s-a făcut în ultimele zece zile, pe o mie de persoane cu marjă de eroare 3%.

AGERPRES: Cum comentați aceste rezultate și acest trend, practic ascendent, al USR?
Nicușor Dan: Este neașteptat de bine, date fiind resursele de timp și materiale limitate pe care le-am avut. Noi inițial ne-am propus un target de 10%. După ce în septembrie un sondaj ne-a spus că suntem 10%, ne-am propus 10-15%. Acum din nou suntem peste. În orice caz, eu am aflat acum două ore și am avut timp să reflectez. Este o responsabilitate cu atât mai mare, pentru că sute de oameni cu care am discutat zilele astea pe stradă și care spun că ne votează își pun speranța în noi. Și atunci responsabilitatea este foarte mare.

AGERPRES: Este un sondaj realizat de...
Nicușor Dan: Este un sondaj realizat de (...) firma cu care am făcut și sondajele de la locale, care spuneau și atunci că suntem în fața PNL la București. Multă lume ne-a contrazis, dar rezultatul a fost așa cum au prezis ei.

AGERPRES: Analizând rezultatele sondajelor, unii analiști au spus că USR ar lua din electoratul PNL. De ce credeți că nu ați reușit să atrageți în aceeași măsură și electoratul social-democrat?
Nicușor Dan: Avem o dificultate — și din rațiuni de timp, și din rațiuni materiale — în a ajunge la toate publicurile. Probabil că la București, când am făcut 25% — partidul, și eu — 30% la Primărie, probabil că notorietatea noastră era sub 70%. Acum e și mai greu. Notorietatea — am măsurat-o, dar n-o cunosc în momentul acesta. Mi s-au spus la telefon numai cifrele pe care vi le-am spus. Notorietatea noastră cred că este sub 50% în momentul acesta și avem o dificultate în a ajunge la anumite tipuri de public. Însă, avem măsuri care se adresează acestui public. Adică, vorbim de programe, de anti-sărăcie. Susținem acest proiect pe care Guvernul Cioloș l-a lansat de ajutare a migrației interne pentru locuri de muncă, deci eu sunt foarte optimist că, pe măsură ce lumea va auzi de noi și de activitatea noastră, fie la nivel de București, fie la nivel național, vom avea un mesaj pentru toate publicurile.

AGERPRES: În baza rezultatelor sondajului pe care l-ați prezentat, pe cine vedeți alături de dumneavoastră și PNL pentru a obține o majoritate parlamentară?
Nicușor Dan: Este o discuție pe care trebuie să o avem cu rezultatele finale, pentru că în două săptămâni și jumătate se pot întâmpla foarte multe lucruri. Noi menținem ideea unui prim-ministru care să nu fie membru de partid și în felul acesta să nu aibă obligații față de niciunul dintre grupurile de interese din interiorul fiecărui partid. Și vom negocia foarte clar programul de guvernare. Am spus deja și menținem: nu o să cerem poziții de miniștri sau de secretari de stat, nu o să intrăm în tipul acesta de negociere, o să lăsăm prim-ministru să aleagă persoana cea mai potrivită pe care o consideră în România. Însă vom avea un cuvânt de spus pentru miniștrii pe care îi desemnează celelalte partide. Nu vrem să girăm un guvern cu persoane controversate și nu o să o facem.

AGERPRES: Unul dintre reproșurile care vi s-au adus în urma activității în consiliile locale, în București, a fost că nu ați venit cu suficiente proiecte. Care ar fi primele propuneri legislative pe care doriți să le susțineți după ce veți intra în Parlament?
Nicușor Dan: Acest reproș este neîntemeiat. Pe de o parte, pentru că am venit cu proiecte. La Sectorul 1 a trecut proiectul colegilor noștri pentru noua locație a spitalului de arși. Am fost foarte fericiți că celelalte partide au votat-o. La Consiliul General, ca să dau doar două exemple, am depus proiectul cu auditul pe spitale, care mi se pare foarte important. Am propus proiectul cu signalistica în spitale și cu structurarea activității medicale în București. Ne-am opus la proiecte nocive, dar am votat proiecte pozitive pentru București. (...) Ne-am opus, evident, la lucruri cum au fost intrarea în insolvență a RADET — cu alte cuvinte ca noi toți, consilierii generali, să lăsăm responsabilitatea RADET unui administrator judiciar. Cu asta, evident că nu am putut să fim de acord: riscul ca RADET să intre în faliment chiar.

La nivel de Parlament avem trei lucruri esențiale la care ținem. Unu: vrem să schimbăm calitatea omului politic și modul în care el se raportează la cetățean — și o să vedeți că o să avem toate acele întâlniri obligatorii pe care legea le prevede pentru parlamentari. O să vedeți că o să le facem săptămânal, așa cum spune legea. Pe de altă parte, vrem să aducem în cadrul Parlamentului, în sfârșit, oameni care au ceva de spus, din societate. Să își spună cuvântul în Parlament. Deci, o să avem dezbateri pe lângă fiecare din comisiile din Parlament cu actorii reprezentativi din societate, pentru că ei, împreună, au mult mai multă experiență decât 400 de oameni care sunt "închiși" în Parlament. Evident, vom vota tot timpul împotriva imunității extinse, vom vota împotriva pensiilor speciale. Pe scurt, vrem să promovăm ideea politicianului care cu adevărat luptă pentru comunitate și nu pentru el însuși. Asta e o chestiune. A doua: suntem foarte preocupați de aparatul administrativ, de administrația publică din România. Vrem să stopăm jaful din bani publici, vrem un sistem electronic care să urmărească în mod sistematic tot ce înseamnă achiziție publică și să detecteze în mod automat fraudele din achizițiile publice, ceea ce SEAP nu face în momentul acesta. Vrem să scoatem alocarea discreționară a fondurilor de către Ministerul Dezvoltării și să facem concursuri de proiecte pe criterii, așa cum se alocă banii europeni. Pe scurt, să nu mai avem parcuri în sate în loc de toalete în școală.

Ne interesează foarte tare să eficientizăm administrația publică, să avem o transparență totală și, în plus, o interacțiune a cetățeanului cu autoritatea, foarte simplă, să nu mai punem cetățeanul să alerge dintr-o unitate administrativă în alta.

În fine, pentru ca tot ce înseamnă educație, sănătate și nevoile bugetului să aibă un fundament, vrem să ne ducem către un mediu economic cu adevărat concurențial, incluzând aici și licitațiile, și eliminarea presiunilor locale care se fac în multe locuri, controalele abuzive care se fac tot la inițiativa factorului politic și încurajarea acelor industrii de top — câteva, evident — în care România are un avantaj competitiv, fie că e vorba de IT, fie că e vorba de zona farmaceutică, fie că e vorba de nanotehnologii, astfel încât pe piața globală să fim un actor important în anumite zone și să reușim să ținem în România oameni de valoare și, evident, prin aceste industrii de top să încurajăm industriile pe care ele se bazează.

AGERPRES: În programul USR vorbiți despre o reformă a achizițiilor publice care legiferează standardizarea prețurilor la care autoritățile publice pot achiziționa bunuri și servicii. Cum se poate realiza această standardizare?
Nicușor Dan: E o chestiune foarte simplă, pe care oamenii nu o înțeleg. Pe anumite produse poți să pui în paralel ce face produsul pe care îl achiziționează unitatea administrativă și prețul de raft la 10 — 15 retaileri din România și în felul acesta se vede clar dacă există abateri. Bineînțeles, poți să faci asta la sute de mii de produse și, în mod automat, se detectează abaterile. Dacă o unitate administrativă a cumpărat un produs de trei ori mai scump decât ce vedem în lista asta, înseamnă că e o problemă.

AGERPRES: Ați arătat în programul de guvernare că doriți reducerea numărului de semnături pentru propunerea candidaturilor, existența partidelor locale și reducerea pragurilor electorale. În mod concret, care credeți că ar trebui să fie numărul de semnături prevăzut de legislație și care ar trebui să fie pragul electoral?
Nicușor Dan: Și alegerea primarului în două tururi, fără îndoială, pentru că, probabil, dacă legea ar fi fost cu două tururi, primarul Bucureștiului ar fi fost altul azi și cred că și viața bucureștenilor ar fi fost alta. Este o dezbatere pe care putem să o avem. Evident că nu o să avem majoritate în Parlament. Spun acum niște numere care mie mi se par rezonabile. Cred că numărul de semnături ar trebui să fie de zece ori mai mic. Acum este pentru orice tip de alegeri: 1% din numărul de oameni cu drept de vot. Dacă sunt alegeri naționale: 200.000. Noi zicem că ar fi mult mai rezonabil 20.000, iar pragul electoral, putem să vorbim de 2% sau 3% în loc de 5% și, în orice caz, un prag electoral mult mai permisiv cu alianțele. Pentru că e inadmisibil ca în momentul acesta o alianță de două partide să trebuiască să ia 8%.

AGERPRES: Tot în programul USR faceți referire și la creșterea finanțării pentru învățământ și a salariilor pentru cadrele didactice. A și existat recent o dezbatere legată de mărirea salariilor. În viziunea dumneavoastră, cum ar trebui să aibă loc această creștere, cât de mare ar trebui să fie și în cât timp ar putea fi realizată?
Nicușor Dan: În programul nostru spunem de 6% și pentru educație, și pentru sănătate, la sfârșitul mandatului de patru ani. A fost acum o lungă dezbatere cu mărirea salariilor. Dezbaterea aceasta trebuie purtată simultan cu două instrumente. Unul: bugetul de stat, pentru că nu poți cu o lună înainte să spui "voi mări asta și după aceea o să vedem dacă avem sau nu bani din buget". Doi: legea salarizării unitare, pe care sper ca Guvernul să o aducă în dezbatere publică până la sfârșitul mandatului său, pentru ca să stabilim proporția între salarizarea tuturor oamenilor din sistem, astfel încât să nu mai existe măriri salariale, ci așa cum se întâmplă cu pensiile, în momentul în care există o creștere economică, creșterea să fie proporțională pentru toți oamenii, pentru că altfel la fiecare presiune se crește salariul cuiva și tot timpul se creează inechități, în special pentru oamenii care nu protestează. Și nu e corect.

AGERPRES: În același program se arată că agricultura românească a fost afectată de două extreme: fermele de subzistență și marile exploatații. Care ar fi propunerea USR pentru a rezolva această problemă?
Nicușor Dan: Propunerea vine de data asta explicit din programul lansat de guvernul Cioloș, care la rândul său vine dintr-o măsură pe care domnul Cioloș ca și comisar european a luat-o pentru Politica Agricolă Comună. Este încercarea de a avea o clasă de mijloc la sate, pe scurt, de a crea — între această agricultură de subzistență și marile exploatații — exploatații de mărimi rezonabile, familiale, în care familia respectivă să aibă acces la finanțare. Acum nu are decât de la un nivel prea mare, pe care nu și-l pot permite decât foarte puțini. În felul acesta, această familie să aibă o viață decentă, să își trimită copiii la universitate și să creeze o piață pentru servicii care să vină la sat și să reducem discrepanța între sat și oraș.

AGERPRES: Dacă ar fi să vă gândiți la niște nume de premieri de la celelalte formațiuni — PNL, PSD, PMP, UDMR și ALDE—, care ar fi acelea?
Nicușor Dan: Nu știu. Acum pare că lucrurile s-au simplificat foarte tare. Există o propunere: Dacian Cioloș, care este sprijinită de USR, PNL și trebuie să mai apară o contrapropunere. Ar fi util să o avem și noi cât mai repede, din partea PSD și a sateliților săi. Cred că asta este opțiunea pe care o au românii în 11 decembrie și cunoscând toată istoria PSD împotriva statului de drept, împotriva actului de justiție, repetatele ajutoare pe care parlamentarii PSD le-au dat colegilor lor care urmau să fie urmăriți penal sau anchetați sau — de exemplu — desființarea comisiei care urma să studieze plagiatul domnului Ponta, cred că opțiunea este între o guvernare transparentă, onestă, europeană și o guvernare — să îi spun așa — 'feudală', a bunului plac.

AGERPRES: Descrieți într-un cuvânt următorii politicienii: Klaus Iohannis, Dacian Cioloș, Liviu Dragnea, Alina Gorghiu, Traian Băsescu, Victor Ponta, Elena Udrea, Vasile Blaga, Călin Popescu-Tăriceanu, Ion Iliescu, Mircea Ionescu-Quintus, Crin Antonescu, Adrian Năstase, Kelemen Hunor
Nicușor Dan: Într-un cuvânt mi-e foarte greu să o fac. Klaus Iohannis este un politician mai puțin activ decât mi-aș fi dorit, însă a fost un suporter al statului de drept de când a venit și este un factor de stabilitate în România; Dacian Cioloș — un om competent și cu mult bun simț. Dacă vreți să îi dau și o nuanță negativă sau critică, este poate prea împăciuitor. Liviu Dragnea — este condamnat penal pentru fraudarea alegerilor; Alina Gorghiu este un politician care încearcă să facă — uneori îi iese, alteori nu îi iese — un balet între forțe care trag în diferite direcții la ea în partid. Traian Băsescu — un politician foarte talentat, dar care de-a lungul timpului s-a răsucit, a spus lucruri contradictorii de așa de multe ori încât cred că popularitatea lui este destul de mică acum; Victor Ponta este un om, în opinia mea, obsedat de propria imagine și care a avut de-a lungul timpului multe luări de poziții iresponsabile și, înainte de toate, un om care și-a furat teza de doctorat.

Elena Udrea — o persoană foarte ambițioasă, care însă nu a avut o consistență interioară pe măsură și asupra căreia planează suspiciuni importante de corupție; Vasile Blaga — l-am cunoscut în 2008 când era candidat la Primăria Bucureștiului și m-a impresionat cât de bine se pregătise și modul în care cunoștea tot ce se poate cunoaște despre dezvoltarea urbană, despre dezvoltarea altor capitale europene. În schimb, e un om care a condus un partid corupt și asupra căruia planează suspiciuni importante de corupție. Călin Popescu-Tăriceanu — în ultima vreme mi se pare un politician inconsistent și mai ales nociv în luările sale de poziție împotriva statului de drept și a sistemului judiciar din România; Ion Iliescu este responsabil pentru startul eșuat al României din ani '90; Mircea Ionescu-Quintus — îl cunosc destul de puțin, știu cine este, dar îl cunosc destul de puțin ca prezență publică și prefer să nu mă pronunț. Crin Antonescu — politician talentat, l-am votat și eu în 2009, care a trezit speranța în mulți oameni. Din păcate, n-a fost la înălțimea acestor speranțe; Adrian Năstase — un om foarte inteligent, pe care însă l-a orbit setea de putere și a condus România într-una din cele mai corupte perioade ale sale; Kelemen Hunor — un om care a avut cultură, știe să țină un speech în engleză la Ateneu, însă față de mine și-a încălcat cuvântul o dată și nu pot să uit chestiunea asta. În chestiunea demolărilor, în București, pe vremea când era ministru al Culturii...

AGERPRES: Cum comentați declarațiile lui Liviu Dragnea legate de fraudarea alegerilor?
Nicușor Dan: Este ironia maximă ca un om care este condamnat penal definitiv pentru fraudarea alegerilor să vorbească el însuși de faptul că alții vor frauda alegerile.

AGERPRES: Ați avut o reacție față de cel care a făcut acuzația, dar la acuzația în sine aș vrea să întreb dacă aveți o reacție?
Nicușor Dan: Atunci când a existat o suspiciune rezonabilă de fraudă la Sectorul 1 sau un semn de întrebare asupra alegerilor de la Sectorul 1, și USB-ul de atunci a cerut renumărarea voturilor — nimic mai mult — să deschidem sacii să numărăm voturile, toate partidele s-au opus: PSD, PNL și toți sateliții lor. Ceea ce mi-au spus toți oamenii care au fost vreodată într-o secție de votare, în special în zona rurală, este că există această practică pe care oamenii o fac la fiecare ciclu electoral. De asta noi am îndemnat susținătorii noștri să se înscrie ca delegați și reprezentanți în secțiile de votare. Am solicitat Guvernului, sper ca până la alegeri să facă asta: să schimbe hotărârea de guvern care spune că sacii cu buletinele de vot sunt păstrați doar trei ani. Aș vrea să fie păstrați zece ani și oricine, oricând să poată să vină — fără să influențele rezultatul alegerilor, să nu creăm haos — să se uite în sacii ăia și dacă cumva există diferențe semnificative să începem să îi urmărim pe oamenii care au semnat procesul verbal. Deci, vrem să existe această responsabilitate și o posibilitate reală de control. În afară de asta, cele două măsuri pe care Guvernul le-a luat, cu filmarea modului în care se numără voturile și cu detașarea polițiștilor încrucișat, care să urmărească procesul electoral, sunt măsuri pozitive.

AGERPRES: Una dintre criticile care a revenit cel mai frecvent în campanie și în precampanie a fost legată de faptul că unii dintre candidații USR au beneficiat de finanțări din partea Fundației Soros. Cum comentați acest lucru?
Nicușor Dan: Nu înțeleg de ce e asta o critică. Eu însumi am luat, ca probabil 10.000 de oameni, în anii '90 o finanțare de 400 de dolari de la Fundația Soros pentru a-mi plăti biletul de tren pentru o conferință la o școală de vară de matematică, în Italia. Nu aveam banii ăia în anii '90. M-am dus, m-am întors, am profitat de aceea școală pentru cariera mea. Nu sunt dator nimănui.

Cred că e o încercare alimentată de mai multe zone de media de a acoperi corupția reală din România. În România s-au furat zeci de mii de hectare de pădure, s-au furat zeci de milioane de euro la lucrări de infrastructură. Deci, asta este în opinia mea problema reală din România și nu faptul că niște oameni, participând la niște concursuri foarte transparente, au luat bani ca să facă niște lucruri, ca orice om care prestează o meserie.

AGERPRES: Ați spus că la alegerile locale v-ați bazat campania și activitatea pe eforturile a 200 de membri și o mie de simpatizanți. Care este situația acum în țară?
Nicușor Dan: Avem la nivel național — pot să estimez — cam 2.000 de membri și 5.000-6.000 de simpatizanți. Însă, când am strâns cele 350.000 de semnături au fost oameni pe care nu-i avem în nicio bază de date, oameni simpli, care au venit și ne-au adus liste de semnături pe care ei le-au strâns. Și mă aștept exact de la oamenii ăștia să ducă mesajul nostru mai departe.

AGERPRES: În ce măsură v-ați folosit cunoștințele, pregătirea de matematician de când ați intrat în politică?
Nicușor Dan: Matematica, pe scurt, este să pui ordine în lumea din jurul tău. Fizica este mai empirică și matematica este aparatul cu care punem ordine în lumea fizică. Și cred că este nevoie în societatea românească de a se pune ordine și cred că asta este una din calitățile mele, de a ști să pun ordine într-o asociație, într-un partid care s-a format și, sper, în administrație.

AGERPRES