Copreședintele ALDE Călin Popescu-Tăriceanu consideră că revizuirea Constituției trebuie reluată ca obiectiv de către viitorul Legislativ, partidul său având printre propuneri republica parlamentară ca formă de guvernământ, clarificarea definirii familiei, regionalizarea.

Potrivit lui Tăriceanu, ALDE țintește la alegerile parlamentare "un scor cu două cifre", votul pe liste permițând partidelor să facă o selecție mai bună a candidaților.

Liderul ALDE mai susține că formațiunea pe care o reprezintă este dispusă să facă parte dintr-o majoritate parlamentară alături de PSD.

El spune că sistemul judiciar din România este "departe de a fi unul perfect" și a "sfătuit" CSM să se preocupe "cu precădere de problemele din sistemul de justiție și nu de declarațiile politice".

AGERPRES: A început campania electorală, iar ALDE a intrat pentru prima dată în cursa pentru alegerile parlamentare. Cu ce proiect vine ALDE și cum vedeți revenirea la sistemul de vot pe liste de partid?
Călin Popescu-Tăriceanu: Revenirea la sistemul pe liste, după părerea mea, permite partidelor să facă o selecție mai bună decât a făcut votul uninominal. Votul uninominal, cu toate că lumea și-a pus mari speranțe în el, s-a dovedit a fi un frumos eșec pentru că în Parlament au intrat o serie de persoane, de "figuri" până la urmă, care nu au făcut deloc onoare Parlamentului. Din contră, cred că au contribuit la proiectarea unei imagini defavorabile asupra Parlamentului. Ceea ce e însă important acum este ca partidele să poată să își exercite funcția de selecție a candidaților. Pot să vă spun că, în cazul ALDE, am pus în locurile, pe care le considerăm eligibile, nu mai puțin de 11 candidați care au experiență importantă, politică și profesională, cu competență profesională deosebită, experiență politică, marcată prin participarea în calitate de miniștri în guvernele conduse de Victor Ponta sau în Guvernul pe care l-am condus eu. Avem 11 colegi care au fost miniștri, sunt foarte mulți care au experiență deja parlamentară și cred că, pentru un Parlament pe care ni-l dorim mai bun, experiența acumulată este extrem de importantă.

Ne-am lămurit foarte repede că, din păcate, cei care nu au experiență politică, nu au experiență administrativă, nu au experiență managerială nu pot să facă față unor funcții cu responsabilități înalte. Uitați-vă la actualul Guvern, cât de grav este eșecul, cât de mare este incompetența care îl caracterizează, tocmai datorită lipsei de experiență a membrilor Guvernului. Nu vreau să repetăm această greșeală. Vreau ca, din prima zi în care vom fi prezenți în Parlament, și sper și în Guvern, să putem să acționăm eficient, conform așteptărilor cetățenilor. Cetățenii s-au săturat de această cumplită dezorganizare, brambureală, greșeli succesive care s-au petrecut anul acesta. Este, din păcate, un an pierdut. Cetățenii nu mai au timp să stea să aștepte bâlbâielile unui Guvern, cum a fost actualul Guvern, și vor să vadă oamenii capabili muncind pentru ei. Acesta este lucrul pe care ni-l propunem.

AGERPRES: Ce scor își propune ALDE în aceste alegeri? Există posibilitatea de a nu trece pragul electoral de 5%, având în vedere că ALDE nu are o rețea la fel de bine dezvoltată la nivel local, precum cea a partidelor mari, PSD și PNL?
Călin Popescu-Tăriceanu: Am să vă spun următorul lucru: ALDE, în momentul de față, este singurul partid liberal. Din păcate, PNL — și o spun cu regret — nu mai este ceea ce a fost odinioară. Este un partid care este cuprins de mimetism, se orientează după ceea ce face actualul Guvern, după ce face președintele și, de cele mai multe ori, este pus în situații penibile, jenante, să găsească scuze pentru acțiunile greșite pe care actualul Guvern le întreprinde.

Cel mai recent exemplu este măsura pe care Parlamentul a adoptat-o pentru eliminarea celor 102 taxe și impozite la care PNL s-a opus. Eu nu am pomenit în toată lumea democratică un partid liberal să se opună anulării unor taxe. Politica liberală economică presupune un sistem fiscal cât mai ușor. Nu am pomenit în nicio țară din lume ca un partid liberal, care în mod normal trebuie să se lupte pentru drepturile și libertățile cetățenilor, să aplaude când aude zgomotul de cătușe, cum este cazul PNL.

Ei bine, noi suntem un adevărat partid liberal. Și lucrul acesta s-a văzut atât în anul 2014, la alegerile prezidențiale, cât și anul acesta, la alegerile locale, unde sute de mii de români ne-au acordat încrederea. Eu sunt convins că, pe baza acțiunii noastre politice de până acum, românii au înțeles foarte bine că în România există clar nevoia reprezentării opțiunilor liberale ale electoratului. Acei oameni care ne-au votat în trecut sunt convins că ne vor da încrederea și acum, pentru că noi continuăm să fim singurul partid din România, și o spun cu mult regret, care avem curajul să condamnăm abuzurile și excesele care se petrec în justiție prin încălcarea drepturilor și libertăților cetățenilor. Avem curajul să milităm pentru o Românie mândră, o Românie respectată, care nu se comportă umil în fața celorlalte puteri. Avem curajul să milităm pentru creștere economică bazată pe investiții, care să le asigure un trai mai bun și care să se simtă și în buzunarul cetățenilor, așa cum am făcut și în perioada mandatului meu de prim-ministru, și așa cum am făcut și în perioada în care am colaborat cu PSD la guvernare, între 2012 și 2015.

Deci, atât mesajul nostru, cât și rezultatele politice pe care le-am avut în guvernare, în diferite perioade, cred că ne îndreptățesc să cerem încrederea cetățenilor. Am convingerea că rezultatele pe care le-am obținut și la locale, unde am reușit un scor de aproape 7%, cât și rezultatele din sondaje ne permit să privim cu optimism și seninătate alegerile viitoare. Țelul pe care ni l-am propus este să obținem un scor cu două cifre.

AGERPRES: Dacă vi se va propune după alegeri să faceți parte dintr-o majoritate, cu ce formațiuni ați accepta și în ce condiții? Ce ați refuza și de ce?
Călin Popescu-Tăriceanu: Să știți că sunt câteva lucruri fundamentale fără de care eu și colegii mei nu vom putea să participăm într-o coaliție: respectul pentru statul de drept, pentru statul de drept autentic, care înseamnă instituții puternice, capabile să apere drepturile și libertățile individuale. Aceia care cred că instituțiile statului sunt făcute ca să asuprească cetățenii, să îi batjocorească, nu putem să stăm de vorbă cu ei. Și, din păcate, în această categorie văd astăzi — o spun încă o dată cu regret — că face parte PNL. Nu putem să discutăm cu un partid care nu este capabil să își elaboreze propriile strategii și politici, nu este capabil să își adopte propria orientare politică și așteaptă impulsuri de la președinte sau caută prim-ministru prin oraș, precum fata mare un ginere. Nu putem cu astfel de partide, care nu sunt capabile să stea pe propriile picioare, să facem o înțelegere, pentru că astfel de înțelegere nu ar rezista timpului.

Avem în schimb o înțelegere bună cu PSD, pe care am parafat-o înainte de alegerile locale, care s-a materializat bine în teritoriu, unde am reușit să facem majorități în administrațiile locale, fapt care ne-a permis să avem în peste 20 de județe o reprezentare la nivel de vicepreședinți de consilii județene în foarte multe orașe, capitale de județ și municipii, să avem viceprimari, să facem majoritățile pentru a promova proiectele pe care comunitățile locale le așteaptă. Această colaborare politică, deja verificată aș spune — cum a fost, de altfel, și cea la guvernare până în 2015 — ne dă perspectiva unei posibilități de colaborare în continuare cu PSD pentru formarea majorității și a Guvernului după alegerile din 11 decembrie.

AGERPRES: Ați declarat că PNL nu intră în calculele ALDE. După alegeri, excludeți orice formă de colaborare cu PNL, chiar dacă asta ar însemna să intrați la guvernare?
Călin Popescu-Tăriceanu: Să știți că nu guvernarea este țelul unui partid. Țelul trebuie să fie ceva mai larg. Trebuie să fie capacitatea de a promova politici economice, sociale, de altă natură, în folosul cetățenilor. Pentru asta îți trebuie un partener fiabil, un partener solid. Câtă vreme PNL rămâne cantonat în ceea ce am văzut în ultima perioadă, din păcate — sigur că în Parlament vom lucra cu toții sub aceeași cupolă, în aceleași comisii, vom participa la toate dezbaterile în plen—, dar în termeni de coaliție, de înțelegere, îmi pare rău. PNL trebuie să își reclădească nu numai imaginea, dar și să dea tuturor percepția că este un partid care poate să își țină angajamentele și care este autocefal, până la urmă.

AGERPRES: Pe cine vedeți în fruntea Executivului după alegerile din 11 decembrie? Care este varianta de premier cu care merge ALDE?
Călin Popescu-Tăriceanu: În momentul de față, cred că cel mai mult cetățenii noștri doresc să vadă ce vor putea — ca propuneri, ca proiecte — să promoveze partidele, în așa fel încât să le reclădim încrederea, să le redăm speranța, să trăiască mai bine. Ca atare, ne concentrăm în momentul de față pe transmiterea acelor mesaje care conturează fie programul economic, fie opțiunile politice, cum ar fi poate cele legate de revizuirea Constituției sau alte subiecte importante care îi interesează pe români. Nu știu dacă problema alegerii în acest moment sau a desemnării unui prim-ministru este o problemă vitală pentru cetățeni. De altfel, știți foarte bine că alegerile nu sunt pentru alegerea prim-ministrului. Ele sunt pentru alegerea partidelor care să guverneze România viitoare.

Așadar, în momentul de față noi ne concentrăm pe câteva lucruri importante, care sunt obiectivele prioritare cu care dorim să repunem economia în mișcare. Și, aici, am să vă spun că asistăm la un fel de paradă populistă legată de promisiuni pentru majorarea salariilor. Am văzut la PNL, pentru că discutam înainte, din păcate, despre ceea ce face PNL astăzi — promisiuni că la anul vor dubla salariile. Pentru orice om cu minime cunoștințe economice și probabil și pentru ceilalți — toți își dau seama — dublarea salariilor nu este posibilă în nicio economie din lume, oricât de competitivă și de performantă ar fi.

De aceea, eu le spun românilor că nu vom veni cu propuneri de acest gen. Nu vom intra în această întrecere de populism ieftin. Și vreau să le explic că orice creștere a bunăstării, orice îmbunătățire a bunăstării lor trece, de fapt, printr-o logică economică care este cea pe care eu am promovat-o în decursul activității mele politice. Adică stimularea creșterii economice prin investiții și cred că suntem singurul partid care promovăm ideea unui nivel de investiții de 6% din PIB. Ținând cont că infrastructura este insuficient dezvoltată, că sistemul de sănătate este incapabil să asigure minimele standarde de îngrijiri medicale, că sistemul de educație este mult rămas în urmă și nu răspunde nevoilor și cerințelor de pe piața forței de muncă, vrem să investim masiv în aceste domenii. Aceste investiții vor crea condițiile pentru ca, în special, generația tânără și cei care sunt maturi în puterea muncii să nu mai fie nevoiți să plece în străinătate. Suntem martorii unui exod de populație cum nu se întâlnește în nicio altă țară europeană.

România astăzi este principala țară de emigrație din întreaga Europă. Peste 4 milioane de români au trebuit să plece în străinătate, după cum știm. Și lucrul acesta creează probleme sociale, creează problemele grave de reglaje pe piața forței de muncă. Deci, vreau să pornim în această logică și, de aceea, în programul nostru politic pentru alegeri am prevăzut acest nivel major de investiții care, la orizontul anului 2020, ne va da posibilitatea să ajungem cu salariul mediu net la 3.000 de lei și la o pensie medie de 1.500 de lei. Acestea nu sunt promisiuni fără acoperire. Ele se bazează pe această creștere economică care trebuie să oscileze în plaja de 4-5% din PIB și care se poate asigura cu două motoare. Este vorba de motorul consumului, care deja a fost pus în funcțiune, dar care este insuficient pentru o creștere economică sustenabilă. Creșterea economică sustenabilă trebuie să se bazeze pe investiții. Aici avem două capitole mari: sunt investițiile publice, guvernamentale și, bineînțeles, investițiile private pentru care Guvernul trebuie să creeze condițiile ca ele să fie atrase. În programul nostru veți găsi fondul de dezvoltare pentru investiții, care este un element original, un fond pe care dorim să îl creăm și să îl alimentăm din diverse surse publice și private, în valoare de o sută de miliarde de euro, care să asigure investițiile din România pe următorii 5 ani. Un alt element important este necesitatea remedierii situației crizei de forță de muncă. De aceea, am propus crearea unui minister al repatrierii românilor. Pentru că, în momentul de față, trăim într-un paradox: avem 6% șomaj dar, pe de altă parte, există în numeroase regiuni o criză a forței de muncă. Această criză a forței de muncă este generată și de emigrația masivă de care vorbeam înainte, dar și de inadaptarea forței de muncă la cerințele pieței.

De peste 20 de ani asistăm în România la deteriorarea învățământului mediu, la deteriorarea învățământului tehnic, profesional. S-a pus exclusiv miză pe învățământul universitar. Universitățile publice și private au apărut ca ciupercile după ploaie dar, din păcate, mulți dintre absolvenți — și o spun cu regret — cu diplomele pe care le au, care sunt diplome mai mult de decor, nu au putut să își găsească un loc pe piața forței de muncă. De aceea, mulți au fost probabil nevoiți să și emigreze. Vrem o reformă a învățământului și vrem, în același timp, să îi aducem pe românii care suferă de pe urma crizei economice din Occident înapoi în țară, urmând ca acest minister, nu cum este în prezent Departamentul pentru diaspora, să se ocupe în identificarea zonelor unde există deficit de forță de muncă, unde există posibilități de locuire, unde există școli capabile să preia copiii familiilor care se vor întoarce în țară să facă cursurile școlare și universitare. Deci, este un proiect ambițios care intenționează să creeze condiții pentru revenirea în România a 500.000 de români. Cred că acest lucru este necesar. Este necesar și pentru a le arăta grija pe care statul, totuși, le-o poartă cetățenilor proprii, dar și pentru a restabili echilibrele care, din păcate, au fost afectate în urma emigrației masive la care am asistat în ultimii 20 de ani. Sigur că acest lucru va avea efecte benefice, în primul rând asupra economiei României. Nu este un demers aș spune nemaivăzut. Există și alte țări care au recurs la aceste formule, tocmai pentru a-și compensa deficitele de forță de muncă.

Aș vrea să fac încă o mențiune în legătură cu viitorul României: foarte puțină lume discută despre viitorul nostru. Ce vom fi ca națiune peste o generație, peste două generații? Nimeni nu se preocupă, din păcate, de tânăra generație. Care este viitorul pe care i-l asigurăm? Plecarea în străinătate? Emigrarea? Eu cred că aici avem o obligație majoră să regândim, în primul rând, sistemul de învățământ, care nu este suficient de competitiv, în așa fel încât România să devină o țară economică solidă, puternică, capabilă să concureze cu celelalte națiuni europene. Nu este o țară capabilă să asigure condiții tinerilor să rămână în țară să își găsească un loc de muncă și să își construiască aici un viitor, în mediul în care au crescut, s-au format alături de familie și de prieteni. Preocuparea de care doresc să vă vorbesc este aceea de creare a unui minister pentru tânăra generație, care să fie un minister integrator între ministerul învățământului și ministerele economice, în așa fel încât programele școlare, profesionale, universitare să fie adaptate într-o măsură cât mai mare necesităților economiei reale. Degeaba scoatem pe bandă rulantă sute și poate mii de absolvenți de universități, dacă profesiile pe care ei și le-au ales nu au căutare pe piața forței de muncă. Nu vreau să facem șomeri de lux. Avem o responsabilitate enormă pentru această generație. Trebuie să facem ceva. Cred că viitorul va sta în mâinile lor. Va trebui să le dăm responsabilități. Pentru acest lucru trebuie să îi pregătim. Celor care le revine obligația de a gândi aceste lucruri suntem noi, cei care astăzi suntem la vârsta maturității și putem să avem această perspectivă corectă a viitorului. Dar, pentru acest lucru, mai trebuie ceva: nu numai să gândim, trebuie să dăm și soluții. Eu cred că și colegii mei și eu suntem în măsură, așa cum am demonstrat și în trecut, suntem capabili să oferim soluții și nu numai analize și perspective de discuție, care sunt sigur necesare, dar insuficiente. Oamenii așteaptă soluții concrete, pragmatice, pentru nevoile cu care ei se confruntă zi de zi.

AGERPRES: Ce ministere țintește ALDE, în cazul în care veți ajunge la guvernare?
Călin Popescu-Tăriceanu: Având în vedere că, probabil, o să fie un guvern de coaliție, acest lucru o să îl discutăm după alegeri. Primul lucru care mi se pare cel mai important este ca noi să obținem încrederea cetățenilor, care să ne voteze. Să fim întâi prezenți în Parlament și sigur că, în funcție de ponderea pe care o vom avea, atunci vom putea să discutăm aceste lucruri care, sigur, au importanța lor, dar e mult prea devreme în momentul de față.

AGERPRES: Ați fi interesat de un nou mandat în fruntea Senatului?
Călin Popescu-Tăriceanu: Să știți că funcțiile pentru mine sunt puțin importante. Mai ales în condițiile în care în cariera politică am deținut și funcția de prim-ministru și funcția de președinte al Senatului. Important este ceea ce poți să faci și care sunt, aș spune, țelurile politice pe care ți le asumi, pentru că ele se pot realiza din diferite poziții, nu este nevoie de o funcție înaltă. Pentru că mai devreme m-ați întrebat de ministere, vă spuneam că nu sunt importante ministerele. Sigur că pot să vă spun că un partid liberal, cum este ALDE, care are în mod normal anumită înclinație către problemele economice, va avea o prezență în domeniul ministerelor economice, dar nu numai. Sunt numeroase domenii în care colegii mei, cu pregătirea pe care o au, cu CV-ul profesional pe care îl au, vor putea să acopere diferite funcții de responsabilitate în Guvern și în Parlament. Cu toții suntem oameni care am arătat că nu ne temem de asumarea responsabilităților, așa cum, din păcate, am văzut că se întâmplă de multe ori în lumea de astăzi.

AGERPRES: Ce propuneri are ALDE în viitorul Parlament pentru revizuirea Constituției?
Călin Popescu-Tăriceanu: În viitorul Parlament, cred că sunt multe lucruri de făcut. Sigur că revizuirea Constituției ar trebui să fie, probabil, reluată ca obiectiv, având în vedere că actualul Parlament a ratat această problemă, cu toate că după alegerile din 2012 a existat o majoritate foarte solidă care ar fi permis adoptarea unui proiect de revizuire a Constituției.

Astăzi, iată că suntem confruntați cu un demers al societății civile foarte important. Este vorba de un demers al Coaliției pentru Familie care solicită modificarea prevederilor constituționale în sensul clarificării sau precizării care este tipul de relație de familie, și anume între bărbat și femeie. ALDE a fost primul partid care a subscris acestui demers și s-a angajat că îl va susține. Ne-am propus mai mult decât atât ca, până în luna aprilie, să reușim toate procedurile necesare pentru declanșarea referendumului de modificare a Constituției.

Aș vrea, însă, ca modificarea Constituției să abordeze cel puțin două alte subiecte foarte importante. În primul rând, limpezirea tipului de republică de stat în care ne găsim. Hibridul constituțional care a fost gândit în 1991 și-a arătat de atunci limitele. Suprapunerea puterilor executive s-a dovedit că este malefică pentru funcționarea instituțiilor statului. Așadar, cred că aceasta ar trebui clarificată pentru a ne alinia la modelul european care este prezent în toate țările democratice și anume tipul de republică parlamentară în care suprapunerile pe care le-am văzut la noi, conflictele constituționale care apar la noi nu există. Cred că trebuie să învățăm din experiența altora și din propria experiență.

Al doilea element la care doresc să mă refer este necesitatea reformei administrative, regionalizarea despre care s-a vorbit și care cred că trebuie abordată cu foarte multă seriozitate din perspectiva necesității transformării regiunilor României în zone care să poată să progreseze mai rapid, care să se poată concura între ele în sensul bun al cuvântului, spre asigurarea bunăstării cetățenilor. Proiectul de revizuire nu poate să fie unul, aș spune, limitat. Cred că trebuie, odată cu acest prilej, să privim foarte atent la mecanismele care asigură protecția drepturilor și libertăților cetățenilor. După derapajele care au avut loc în ultimii ani, cred că trebuie să tragem niște concluzii și Constituția trebuie să rămână în final pavăza de apărare a cetățenilor în fața derapajelor statului.

AGERPRES: Ați primit vreun semnal de susținere până acum din partea altor formațiuni cu privire la pactul național pentru investiții pe care ALDE l-a propus?
Călin Popescu-Tăriceanu: Din păcate, pe scena politică ceea ce observ este o permanentă luptă în care unii dintre liderii partidelor par, mai degrabă, să fie preocupați să își omoare adversarii decât să discute cu cetățenii. Și, ca atare, această luptă îi orbește și nu sunt în stare să înțeleagă care sunt marile așteptări firești, naturale ale cetățenilor. În toată lumea civilizată, oamenii politici au o responsabilitate de la care nu se pot deroba. Ei trebuie să asigure două lucruri: creștere economică și locuri de muncă. Creșterea economică nu se poate asigura, așa cum am spus, pe termen lung, decât cu investiții. Aceasta este rațiunea pactului de investiții pe care noi l-am promovat și de la care, evident, așteptăm realizarea unui consens, pentru că acest pact de investiții nu ar fi un proiect util numai pentru ALDE. Este un proiect util pentru societatea românească. Eu așa cred că trebuie gândită politica. Dacă ceilalți doresc să rostească un comentariu, să aibă un ecou, ar fi extrem de bine-venit. Până la urmă, vor profita sigur și cetățenii. Și dacă profită cetățenii, profită și partidele politice. Aici totul ține de perspectiva politică pe care o ai, de capacitatea politică de a elabora proiecte, mesaje și, din păcate, văd o abordare foarte simplistă, de multe ori copilărească, dovada unei lipse de experiență la multe din partidele care se așază astăzi pe scena politică în preajma alegerilor.

AGERPRES: Propuneți investiții de 48 de miliarde de euro în următorii patru ani. Care sunt domeniile prioritare și pe ce resurse vă bazați?
Călin Popescu-Tăriceanu: Resursele sunt bazate pe creșterea economică, pe veniturile bugetare. Cele 48 de miliarde sunt exclusiv fondurile publice angajate de buget și, bineînțeles, fondurile europene care sunt la dispoziția României.

Sunt câteva domenii cheie la care vreau să fac referire. În primul rând, este domeniul infrastructurii rutiere care nu mai poate să aștepte trecerea anilor. Și acest lucru îl sesizez în discuțiile cu antreprenori de toate felurile, din toate zonele țării. Sufocarea rețelei de transport actuale este o frână pentru investiții. Sunt câteva proiecte majore de investiții pe care trebuie să le terminăm. În primul rând, este autostrada Pitești — Sibiu, deci terminarea coridorului IV paneuropean, este legătura noastră, pe de o parte, cu Constanța, pentru a da posibilitatea economiei românești să respire, să-și realizeze exporturile pe mare, în egală măsură cu comunicarea către centrul și vestul Europei care se face pe axa Sibiu — Timișoara — Arad — Nădlac. Vreau să finalizăm lucrările la autostrada Transilvania, începută de peste zece ani și încă neterminată. Trebuie realizat tronsonul de autostradă Comarnic — Brașov.

Și apoi, aș spune, dar nu în ultimul rând, ce facem cu Moldova? Moldova devine din ce în ce mai mult o regiune care pare să nu mai fie capabilă să țină pasul cu restul țării, nici cu sudul, nici cu vestul. Trebuie să realizăm două legături importante: coridorul nord — sud de transport, care să asigure legătura României cu Polonia, țările baltice, țările scandinave, Ucraina, Belarus, cât și cu sudul Europei, adică Bulgaria, Grecia, Turcia și, bineînțeles, Orientul Mijlociu. De aici necesitatea acestui coridor major nord — sud. Al doilea element este o legătură, orizontală aș spune, est — vest, între Moldova și Transilvania și aici mă refer la autostrada Iași — Târgu Mureș, care va permite și Moldovei să facă parte din potențialul investițional economic pe care putem să îl oferim investitorilor români și străini. Altfel, cred că nu vom face decât să constatăm că decalajele se vor adânci între Moldova și restul țării.

Aș adăuga, evident, și autostrada Craiova — Pitești, ținând cont de faptul că în sudul României, în momentul de față, avem cea mai puternică zonă industrializată, cu două centre ale industriei de automobile care sunt Pitești și Craiova și cărora trebuie să le creăm condiții cât mai bune de dezvoltare de investiții pentru viitor.

Cred, de asemenea, că trebuie să ne aplecăm serios asupra sistemului de sănătate. Sistemul de sănătate este, din păcate, rămas în urmă. Avem o infrastructură spitalicească depășită și, de aceea, în programul nostru avem investiții în ceea ce numim spitalele regionale universitare de urgență. Este o idee veche a mea pe care am văzut-o reluată acum și de alte partide. Această idee am promovat-o în timpul mandatului meu, 2004 — 2008, nu a putut să fie concretizată pentru că guvernul Boc, care ar fi trebuit să continue proiectul, l-a abandonat, din păcate. El trebuie reluat și în marile centre universitare din țară — Iași, Târgu Mureș, Cluj, Timișoara, pe lângă București. Trebuie construite spitale moderne, de înalt nivel și care să concentreze cele mai importante specialități medicale, în așa fel încât oamenii să nu fie nevoiți să călătorească la București pentru a-și îngriji sănătatea. Această radiație către diferitele regiuni ale României, în zona sistemului de sănătate, trebuie să se bazeze pe școlile, pe universitățile și facultățile de medicină de nivel înalt pe care le avem, cărora însă trebuie să le asigurăm condiții pentru a asigura și performanță medicală.

Vreau să mă refer la sistemul de învățământ, care este strict legat de partea, de componenta de cercetare, inovare și dezvoltare tehnologică. Pentru ca România să ajungă ceea ce îmi doresc de multe vreme și anume a șaptea putere economică a Europei, trebuie să schimbăm logica economică pe care se bazează astăzi România. Astăzi, din păcate, România este o țară care fructifică costul redus al forței de muncă. Suntem un fel de 'economie de lohn' la nivel național, nu numai în domeniul industriei ușoare. Și, dacă vom rămâne în acest stadiu, atunci visul românilor de a trăi mai bine se va realiza probabil peste două generații sau mai târziu. Eu știu că oamenii nu au răbdare, oamenii își doresc ca îmbunătățirea vieții lor să se petreacă mult mai repede. Și pentru aceasta trebuie ca economia românească să fie suportul care să asigure această îmbunătățire a calității vieții și a bunăstării cetățenilor, a veniturilor lor, fie că vorbim de salariați, fie că vorbim de pensionari. Prin urmare, sistemul de învățământ și sectorul de cercetare — inovare trebuie să devină ingredientele vitale ale schimbării structurii economice românești. Vreau să ne îndreptăm către modelul economiei bazate pe start-up-uri, pe mici întreprinderi inovative, în care valoarea adăugată crește. Vreau să vedem o economie în care investițiile în tehnologie să fie din ce în ce mai importante, în așa fel încât să avem cât mai multe sectoare economice în care realizăm valoare adăugată importantă, care înglobează pregătirea profesională, inteligența, creativitatea.

De aceea, cred că investițiile importante pe care vor trebui românii să le înțeleagă că trebuie făcute vor fi cele în învățământ, învățământ de înaltă calitate, învățământ profesional, învățământul dual, în care jumătate din timp este alocat pentru educație teoretică și cealaltă jumătate pentru practică. De asemenea, activități orientate pe cercetare unde investițiile care odinioară, în perioada mandatului meu se apropiau de 1% din PIB, acum sunt, din păcate, la sub 0,3. Vor trebui să revină la acest nivel. Fără investiții în cercetare, care să dea suport economiei reale pentru activitățile de care vorbeam de valoare adăugată, economia României va rămâne o economie slab competitivă și slab performantă la nivelul european.

Ambiția mea de a face din România cea de-a șaptea putere economică a Europei se bazează pe aceste elemente cheie, elemente fundamentale: educație de înalt nivel și alocații importante pentru susținerea inovării, a cercetării, a dezvoltării tehnologice, a investițiilor în dezvoltare tehnologică. Dacă ne uităm puțin în toată lumea, o să vedem că țările bogate nu sunt cele care au resurse naturale importante, ci sunt cele care au reușit să fructifice inteligența umană. Deci, până la urmă, să știți că cea mai importantă bogăție este factorul uman, dar evident că aici vorbim despre oameni bine pregătiți, bine educați, capabili să facă față provocărilor economiei mondiale și concurenței acesteia care este într-adevăr redutabilă, acerbă. Numai în acest fel putem să facem România să progreseze pe termen mediu și lung.

AGERPRES: Revenind la modificarea Constituției. Vă gândiți la modificarea atribuțiilor președintelui? În ce sens?
Călin Popescu-Tăriceanu: Sigur că da. Cred că, în momentul de față, în România președintele are o serie de atribuții care se suprapun, din păcate, cu cele ale Guvernului. Această suprapunere este, din păcate, dăunătoare pentru funcționarea statului și noi suntem martorii unor conflicte instituționale permanente de la adoptarea Constituției din 1991. Am spus, nu o dată: Constituția României are sădiți în ea germenii conflictului. Trebuie să eliminăm aceste conflicte și trebuie să îi dăm posibilitatea președintelui, care este ales de cetățeni, să asigure funcțiile necesare reprezentării statului la cel mai înalt nivel și trebuie să-i asigurăm președintelui capacitatea de a deveni acel factor de coagulare a energiilor pozitive ale societății, în sprijinul proiectelor mari în care România trebuie să se angajeze.

AGERPRES: Cum ar trebui reformată administrația la nivel central și local?
Călin Popescu-Tăriceanu: Cu multă vreme în urmă, unul din marii oameni politici de la noi a rostit un deziderat foarte măreț. A spus: 'Aș vrea să fac din administrație a doua magistratură'. Noi trăim într-o realitate care este practic tributară moștenirii — administrația din perioada comunistă, o administrație centralizată și cu un nivel profesional scăzut. În ultimii 25 de ani, administrația a făcut progrese importante, dar unul din factorii care a constituit o frână permanentă în progresul administrației a fost politizarea ei. Uitați-vă ce se întâmplă în momentul de față în Statele Unite, probabil că 4.000 de funcționari în administrația americană vor părăsi pozițiile pe care le au. Va fi o administrație republicană față de cea veche democrată. Dar, există o anumită structură permanentă de funcționari bine pregătiți care pot să asigure în continuare bunul mers al instituțiilor.

Și la noi trebuie să gândim organizarea administrativă în acest fel. Ce facem în viitor, vom menține actualul sistem de prefecți sau vom recurge la formula care este folosită în Franța cu prefecți care au culoare politică? Vrem să profesionalizăm administrația. Suntem capabili să pregătim oamenii din administrație, să le ridicăm nivelul profesional sau avem numai așteptări fără să facem nimic pentru formarea lor profesională? Eu cred că administrația, așa cum spuneam, a făcut progrese în ultima vreme, dar ceea ce ne dorim este evident mai multă eficiență și mai puțină birocrație. Din păcate, la noi vedem și eficiență redusă și multă birocrație și sigur că, în mod normal, nivelul de insatisfacție al cetățenilor e foarte ridicat. Este necesară o reformă a administrației, dar și o descentralizare. Va presupune următorul lucru: ca decidenții politici la nivel central să accepte că o seamă de responsabilități vor trebui delegate la nivel local și să lăsăm discursul teoretic în favoarea unei acțiuni concrete. De multe ori observăm că delegarea acestor responsabilități la nivel local sigur, însoțite și de resursele necesare, a fost o bună soluție pentru a ajuta oamenii să își rezolve problemele mai rapid.

Suntem încă prizonierii unui sistem centralist, unui sistem centralizat, cu o mentalitate care provine din trecut și care vedem că astăzi este complet depășită. Realitățile economice și sociale ar trebui să ne grăbească către găsirea unei soluții moderne de administrație, așa cum funcționează în Europa occidentală.

AGERPRES: Competitori electorali, contracandidații dumneavoastră, susțin că au "liste curate". Care este profilul candidatului ALDE?
Călin Popescu-Tăriceanu: Experiențele din ultimele 12 luni ne arată un lucru absolut remarcabil și anume că așa-zisa înnoire a clasei politice trebuie să presupună mai multe lucruri: corectitudine, transparență, onestitate dar și pregătire — capacitate politică, experiență. Așadar, în momentul în care am alcătuit listele noastre, ne-am uitat la profilul oamenilor și la ceea ce au fost până acum capabili să facă. Listele noastre cuprind foști numeroși parlamentari, care s-au distins în activitatea parlamentară, sau oameni care au făcut parte din guverne succesive și au trecut proba de foc. Nu putem să guvernăm o țară cu oameni care sunt practic ieșiți de pe băncile școlii, vor ajunge și ei sigur în pozițiile de decizie și de responsabilitate, dar după ce vor parcurge niște etape. Eu nu pot să înțeleg dorința unui tânăr care a terminat, de pe băncile facultății, și atunci când este întrebat ce știe să facă îmi spune: 'Vreau să fac politică!'. Vrei să faci politică cu o singură condiție: dacă ai demonstrat că în viața profesională ai reușit! Dacă ți-ai făcut un bun renume. Acest bun renume înseamnă și profesional și moral. Sunt două condiții care trebuie să meargă mână în mână.

AGERPRES: Așa numita 'Acțiune pentru un Parlament curat' vă contestă din interiorul partidului. Vă afectează această dispută internă în alegeri?
Călin Popescu-Tăriceanu: Acțiunea la care vă referiți a fost o inițiativă a trei persoane care este, evident, nerelevantă la nivelul unui partid și care au fost manevrați de cei din PNL, probă că se regăsesc pe listele acestui partid la alegerile parlamentare. Deoarece nu își găseau locul din cauza lipsei de performanță pe listele noastre, au gândit că pot să își servească stăpânii în acest fel degradant.

AGERPRES: Dar disputa internă vă afectează în alegeri?
Călin Popescu-Tăriceanu: Nu am observat să existe o dispută internă. Avem o bună colaborare între toți colegii, între toți cei care fac parte din conducerea partidului, fie la nivel central, fie la nivel local.

AGERPRES: Ați făcut constant declarații în care ați criticat acțiunile procurorilor. Aveți în vedere propunerea, în noul Legislativ, a unor proiecte de lege pentru schimbarea unor proceduri din sistemul judiciar?
Călin Popescu-Tăriceanu: Cred că formularea întrebării este greșită și colegii mei și eu nu am ezitat, nu ne-a fost teamă să vorbim despre abuzurile și excesele pe care instituțiile de forță le fac asupra cetățenilor. Nu vorbesc de oamenii politici, vorbim inclusiv de simpli cetățeni, cum este cazul Marianei Rarinca, care a fost privată de libertate în mod incorect 191 de zile. Dacă lucrurile acestea constituie o critică, da, atunci, sigur, nu putem să admitem ca aceste lucruri să se întâmple într-o țară care se pretinde democratică și într-o țară care respectă drepturile și libertățile oamenilor. Nu putem ca acest lucru să îl acceptăm într-o țară care se pretinde a fi un stat de drept. Prin urmare, cred că trebuie să privim aceste lucruri cu foarte multă responsabilitate. Nu putem să tolerăm astfel de abuzuri și, așa cum am dovedit și până acum, așa vom face și în continuare. Nu vom închide ochii la asemenea nelegiuiri, trebuie să existe o responsabilitate în societate pentru toți, inclusiv trebuie să existe o responsabilitate și a magistraților pentru greșelile pe care le fac. Ceilalți toți sunt obligați să răspundă în fața legii. Cred că toți suntem egali în fața legii, nu există, aș spune, categorii profesionale care să fie exceptate de la o responsabilitate în fața legii și pentru libertatea cetățenilor.

AGERPRES: Deci, aveți în vedere inițierea unor proiecte de lege pentru schimbarea unor proceduri din sistemul judiciar?
Călin Popescu-Tăriceanu: La Senat, în calitate de președinte al Senatului, am inițiat un grup de lucru pentru reforma în Justiție. Acest grup de lucru a reunit asociațiile profesionale cât și celelalte instituții din domeniul justiției, adică Consiliul Superior al Magistraturii și Ministerul Justiției. Lucrurile pe care le-am discutat acolo au fost în acest grup de lucru, au reliefat problemele cu care se confruntă sistemul judiciar din România, probleme care au fost ridicate de entitățile participante. Nu a fost o dezbatere politică, a fost o dezbatere tehnică. Mai mult de atât, de aici a decurs necesitatea obiectivă a unor reforme în sistemul judiciar actual, susținute de profesioniștii și de practicanții din domeniu.

Ceea ce merită, de asemenea, subliniat este recentul memorandum din domeniul justiției, elaborat de cele două asociații importante ale magistraților, UNJR și AMR, care au reliefat multe dintre subiectele pe care le-am discutat în cadrul grupului de lucru de la Senat pe problemele justiției și multe dintre lucrurile care au fost semnalate în spațiul public. Sistemul judiciar din România este departe de a fi unul perfect. Oamenii care lucrează în sistem sunt confruntați, se confruntă zilnic, cu numeroase probleme cărora Parlamentul are obligația să le găsească o rezolvare prin modificarea cadrului legislativ.

AGERPRES: CSM a decis recent, dar și în trecut, că ați încălcat independența justiției prin afirmațiile dvs, dar și prin apelul către parlamentari de a refuza a se mai pronunța în vreun fel, până la finalul legislaturii, asupra cererilor formulate de procurorii DNA în cadrul unor dosare penale. Există un conflict între puteri și dacă da, credeți că viitorul Parlament îl va rezolva?
Călin Popescu-Tăriceanu: Există sigur un conflict între cele două puteri, în măsura în care CSM în loc să-și vadă de propria ogradă încearcă să cenzureze declarațiile și atitudinile politice ale membrilor Parlamentului. Acesta este un lucru foarte grav, este o ingerință în activitatea Legislativului și non-respectul separației puterilor în stat. De aceea, sfătuiesc CSM să se preocupe cu precădere de problemele din sistemul de justiție din România și să nu se preocupe de declarațiile politice, pentru că nu va avea niciun fel de sens. Din contră, cred că această atitudine pe care au adoptat-o a început clar să se demonetizeze, să se decredibilizeze.

Și în al doilea rând, doresc să spun ceva: alegerile și în România, ca țară democratică, precum și în alte țări — și am văzut exemplul recent din SUA — trebuie să se desfășoare liber, fără presiuni și fără ingerințe din partea altor instituții. Prin urmare, procesul electoral nu trebuie să fie alterat de intervenția instituțiilor de forță în timpul perioadei electorale, în timpul campaniei electorale, pentru a lăsa cetățenilor opțiunea liberă de a alege ei și de a determina ei viitoarea structură a Parlamentului și nu după cum, din păcate, s-a manifestat și președintele statului cerând ca scena politică sau anumiți oameni să fie măturați.

Nu există decât un singur mecanism democratic și acela este votul cetățenilor. Prin urmare, demersul pe care l-am făcut este să nu mai avem astfel de ingerințe în perioada electorală, așa cum s-a întâmplat și la alegerile locale, să lăsăm cetățenii să voteze liber, conform conștiinței lor și dreptului lor fundamental. De asemenea, să remarcăm că dosarele care au stat în așteptare ani de zile, opt până la zece ani de zile, pot să fie soluționate fără nici un fel de obstrucție pentru că nu acesta este intenția noastră de a face cea mai mică obstrucție, dar ele pot să fie soluționate după alegeri, când sigur procesul electoral se va fi terminat.

AGERPRES: Dosarele penale în care sunteți implicat credeți că vor afecta rezultatul ALDE la aceste alegeri?
Călin Popescu-Tăriceanu: Eu nu sunt implicat în dosare penale. În momentul de față, am a mă apăra în fața unor acuzații nefondate pentru care nu există niciun fel de probe. Este un dosar fabricat, așa cum am văzut nenumărate dosare în ultima perioadă, care, după cum ați văzut, se bazează pe probe inexistente, sau pe probe false, prefabricate și sunt convins că voi putea să îmi dovedesc nevinovăția în fața judecătorului, în instanță, acolo unde se face actul de justiție și nu în faza preliminară care este cea a acuzațiilor procurorilor.

AGERPRES: Recent, presa a relatat că ați blocat traficul pentru shopping. Ulterior, ați explicat că ați oprit la farmacie și ați cerut și scuze. Credeți că acest incident va conta pentru alegători?
Călin Popescu-Tăriceanu: Atunci când sunt confruntat cu astfel de relatări tendențioase, sigur că a trebuit să fac o precizare și anume: atunci când te duci la farmacie, probabil că nu te duci de plăcere, ci de duci de nevoie. Cred că e o diferență importantă care trebuie reținută și exagerarea care a fost făcută de cei care au dat știrea cred că a putut să fie lesne observată din imaginile care au fost ulterior difuzate pe diferitele canale de televiziune.

AGERPRES: Cum comentați platforma lansată de premierul Cioloș și asumată de PNL?
Călin Popescu-Tăriceanu: Platforma este foarte simplu spus: 'E bine, dacă o să fie bine'. Deci, o înșiruire de principii pe care le-am văzut enunțate în decursul vremii și care nu aduc absolut nimic nou. Ceea ce spuneam mai devreme pentru PNL este foarte valabil. PNL, din păcate, nu a fost capabil să-și elaboreze propriul program de guvernare. A trebuit să împrumute de la domnul Cioloș o platformă de principii, hai să spunem generoase, frumoase, care evident nu pot să nu spun decât că sunt utile. Problema este alta, cum se realizează aceste deziderate? Pentru că, așa, teoreticieni care să scrie pe hârtie o înșiruire de proiecte găsim cu duiumul. Oameni însă cu capacitate, cu determinare, cu pricepere, care să le pună în aplicare, mai greu. Și la PNL asta se vede. În ceea ce-l privește pe domnul Cioloș, avem și cu dânsul o mare problemă pentru că speranțele pe care ni le-am pus unii dintre noi în el, cunoscându-l, nu au fost din păcate îndeplinite pe parcursul acestui mandat.

AGERPRES: Dacă ar fi vă gândiți la niște nume de premier de la celelalte partide — PSD, PNL, PMP, UDMR, USR—, care ar fi acestea?
Călin Popescu-Tăriceanu: Aceasta e treaba fiecărui partid, nu e treaba mea să mă gândesc la numele de premier de la alte partide. Fiecare își face selecția proprie.

AGERPRES: ALDE?
Călin Popescu-Tăriceanu: La ALDE, da. La ALDE vă pot spune că mă gândesc.

AGERPRES: Și nu ne puteți dezvălui?
Călin Popescu-Tăriceanu: Încă nu.

AGERPRES: Ați fi interesat de un nou mandat de premier?
Călin Popescu-Tăriceanu: După alegerile care vor avea loc pe 11 decembrie, o să facem o discuție cu mare plăcere pe acest subiect.

AGERPRES