Analistul și autorul american Robert D. Kaplan a acordat un interviu AGERPRES în care vorbește despre noua sa carte dedicată României și care se intitulează "In Europe's Shadow: Two Cold Wars and a Thirty-Year Journey Through Romania and Beyond" ("În umbra Europei: Două războaie reci și o călătorie de treizeci de ani prin România și mai departe"), precum și despre evoluția României de la prima sa vizită, în timpul regimului comunist, și până în prezent. Volumul în limba engleză va fi lansat la sfârșitul acestei săptămâni în cadrul unui eveniment găzduit de Ambasada României din Washington D.C. În primăvară cartea va fi tradusă în limba română, iar în luna mai autorul va face un turneu de promovare a cărții în România.

Robert D. Kaplan este autorul a 16 cărți de politică externă și călătorie traduse în numeroase limbi, fiind desemnat de două ori de către revista Foregin Policy printre "Primii 100 de gânditori ai lumii".

El este senior fellow la Center for a New American Security din Washington și contributing editor la publicația The Atlantic, în care articolele și analizele sale au apărut timp de 30 de ani. De asemenea, Kaplan a semnat numeroase editoriale apărute în cotidianele The New York Times, The Washington Post, The Financial Times, The Wall Street Journal, The Los Angeles Times, și a scris și pentru revista Foreign Affairs.

Kaplan a fost analist principal pe teme geopolitice la Stratfor, visiting professor la Academia Navală a SUA și membru al Comitetului de Politici de Apărare al Pentagonului, numit de către fostul secretar al apărării Robert Gates. El a fost și consultant pentru Armata SUA, a conferențiat la colegii militare, la FBI, NSA, la Statul Major, la Agenția de informații a apărării, la CIA, la universități de renume și în cadrul unor forumuri globale de afaceri. De asemenea, Robert D. Kaplan a consiliat președinți, secretari de stat și secretari ai apărării ai Statelor Unite ale Americii.

Editorialistul Thomas Friedman de la New York Times a afirmat despre Kaplan că se află printre "cei mai citiți" autori emblematici pentru perioada de după Războiul Rece (alături de Francis Fukuyama, Paul Kennedy și Samuel Huntington).

Mai multe dintre cărțile sale au fost publicate și în limba română, ultima fiind în 2014 "Răzbunarea geografiei. Ce ne spune harta despre conflictele viitoare și lupta împotriva destinului".

AGERPRES: Ați scris o nouă carte despre România, "In Europe's Shadow: Two Cold Wars and a Thirty-Year Journey Through Romania and Beyond" ("În umbra Europei: Două războaie reci și o călătorie de treizeci de ani prin România și mai departe"). Puteți face o scurtă prezentare a cărții, în câteva cuvinte?
Robert D. Kaplan: Da, cartea e despre interesul meu de 35 de ani legat de România. Am venit prima dată în România în 1981. Cartea începe cu această perioadă. Cartea începe în București, în 1981. Sunt un tânăr jurnalist independent și tocmai am venit din Orientul Mijlociu și merg pe străzile Bucureștiului luând interviuri oamenilor, încercând să surprind întreaga oroare a regimului Ceaușescu. Acesta este primul capitol. În capitolul al doilea, mă duc înainte în timp, până în 2013, și ilustrez o Românie cu totul diferită, un București cu totul diferit. Apoi, în capitolele următoare vorbesc despre istoria României, despre viața intelectuală, și port cititorul într-o călătorie prin întreaga țară.

AGERPRES: Când va fi publicată cartea în România?
Robert D. Kaplan: Va fi publicată în România, în limba română, de către editura Humanitas, cred că în primăvară. De fapt, cu siguranță în primăvară. Voi veni în România într-un turneu de promovare a cărții în luna mai.

AGERPRES: Care au fost cele mai importante evoluții pe care le-ați observat în România, de la prima dvs. vizită în timpul regimului comunist, până la următoarele vizite din 2013 și 2014?
Robert D. Kaplan: În 1981 și, de fapt, de-a lungul anilor 1980, România era cea mai deprimantă, retrogradă țară dintre membrele Pactului de la Varșovia. Era săracă, avea un nivel al totalitarismului mult mai profund decât cel întâlnit în celelalte țări, fie că vorbim despre Bulgaria, Polonia, sau orice altă țară. România era cu mult în urmă. Totuși, în 2013, 2014, 2015 am constatat că România se descurcă surprinzător de bine. De fapt, cred că sistemul politic e mai sănătos decât cel din Polonia, mai sănătos decât cel din Ungaria, mai sănătos decât cel din Bulgaria. E greu să găsești o fostă țară membră a Pactului de la Varșovia în care politica și economia să fie la un nivel atât de bun ca în România. Știu că românii se plâng mereu, mă aud și spun că e o prostie, asta nu merge bine, cealaltă nu merge bine, e prea multă corupție etc. Dar ideea e că românii se concentrează asupra lucrurilor importante. S-au săturat de corupție. Acesta e un lucru bun, nu e un lucru rău. Au un președinte care nici măcar nu e etnic român, e etnic sas. Acesta e un lucru bun, pentru că arată că populația nu mai gândește în termeni etnici, gândește în termeni universali, caută o conducere necoruptă, stabilă, tehnocrată, modernă. Populația asta cere și, treptat, asta obține. Rata creșterii economice a României este la un nivel ridicat în comparație cu cele din restul Europei.

AGERPRES: De ce România? Scrieți în noua carte: "Cu cât aveam mai multe ocazii să scriu pe îndelete despre alte părți ale lumii, cu atât voiam mai degrabă să mă întorc în România și să completez imaginea pe care mi-o formasem din vizitele anterioare." Ce anume v-a stârnit acest interes față de România?
Robert D. Kaplan: În primul rând, România mi-a schimbat viața profesională. Când am venit din Orientul Mijlociu în România, în 1981, brusc am devenit vădit conștient de cea mai mare dramă a celei de-a doua jumătăți a secolului XX, criza comunistă din Europa, iar România era în centrul acestei drame. Prin urmare, m-a făcut conștient de istoria care se petrecea în timpul vieții mele, m-a făcut conștient și curios la nivel intelectual într-un mod pe care nu-l mai experimentasem până atunci. Deci, după acea vizită în România, viața mea profesională a luat o direcție pe care a rămas până acum, timp de trei decenii și jumătate. Și, deși România nu e un subiect de știre într-un sens internațional, nu e Irak, nu e Siria, nu e Ucraina, am descoperit că istoria și cultura română sunt fascinante, un amestec al vestului latin și al estului grec ortodox.

AGERPRES: România are un nou ambasador la Washington D.C., George Maior, iar Statele Unite ale Americii au un nou ambasador la București, Hans G. Klemm. Cum vedeți evoluția parteneriatului strategic dintre cele două țări, din perspectiva efortului diplomatic de a consolida relația bilaterală?
Robert D. Kaplan: Cred că România și Statele Unite sunt mai apropiate acum decât ar putea spera cineva, pentru că România e o țară din Europa Centrală și de Est care nu are un partid pro-rus, o facțiune pro-rusă. Românii sunt orientați către vest, vor un guvern pro-occidental și sunt aliați naturali ai Statelor Unite. Mai ales de când Polonia a început să treacă prin niște momente mai dificile pe plan intern, pe plan politic, cred că americanii și românii, din punct de vedere diplomatic și strategic, au o viziune similară la un nivel care nu poate fi contestat. E greu să ajungi la o relație mai apropiată decât aceasta. Desigur, dați-mi voie să adaug, România ar vrea ca administrația Obama să facă mai multe, evident, ar vrea o politică externă americană mai puternică față de Europa Centrală și de Est, vizavi de Rusia. Prin urmare, România nu va obține tot ce vrea, dar având în vedere haosul și realitățile istoriei, cred că relația româno-americană este foarte sănătoasă.

AGERPRES: După cel de-Al Doilea Război Mondial, românii așteptau venirea americanilor. În 2007, România a devenit membru al Uniunii Europene. Credeți că în contextul actual afinitatea românilor înclină mai mult spre SUA sau spre Europa, sau este orientată în egală măsură către ambele?
Robert D. Kaplan: Românii ar vrea ca Europa să aibă succes. Dar Europa nu are succes, să fim sinceri. Problemele din Uniunea Europeană sunt profunde, sunt extrem de grave, prin urmare românii, precum și alte popoare din Europa Centrală și de Est, fie din țările baltice, fie din Polonia, înclină din ce în ce mai mult către Statele Unite, pe măsură ce văd Europa pierzându-și puterile. Să privim lucrurile în felul următor. Cu cât UE devine mai slabă, cu atât NATO devine mai slab, pentru că cele două sunt interconectate. Dacă sunt semne de întrebare cu privire la NATO și la UE, atunci Bucureștiul, Varșovia, Tallinnul etc. trebuie să se orienteze către Washington pentru un anumit ajutor și apărare.

AGERPRES: O prioritate esențială pentru România este să consolideze și să dezvolte dimensiunea economică a parteneriatului strategic cu SUA. Vorbiți în cartea dvs. despre Gazprom și alte investiții ruse ca arme ale noii ofensive geopolitice ale Rusiei. Cum vedeți răspunsul SUA cu privire la economie și la investițiile strategice din regiune?
Robert D. Kaplan: Statele Unite nu pot face prea mult în zona economică. America este departe, Uniunea Europeană și Rusia sunt aproape. România și Statele Unite vor putea face doar un anumit volum de schimburi comerciale. Cred că un lucru pe care Statele Unite îl pot face este să trimită mai mult gaz natural lichefiat în Europa Centrală și de Est și să facă tot posibilul pentru a ajuta Europa Centrală și de Est să fie mai puțin dependentă de petrolul și gazul rus. România nu are o problemă atât de mare, pentru că are propriile surse de energie, nu e complet independentă energetic, dar într-un grad mai mare decât vecinii săi.

AGERPRES: Există un obiectiv final al Rusiei cu privire la granițe și sferele de influență și care ar fi poziția României pe această ipotetică hartă geopolitică?
Robert D. Kaplan: Nu cred că Rusia are un obiectiv final. Să ne amintim că Rusia e o putere militară nesigură care a fost invadată de-a lungul secolelor de germani, francezi, suedezi, lituanieni, polonezi și alții, dacă ne uităm în istoria îndepărtată. Deci oricine va conduce Rusia va fi nesigur. Astfel, Rusia caută o zonă-tampon tradițională de influență în Europa Centrală și de Est ca să se protejeze. E normal. Ce nu e normal e natura regimului rus. Dacă în Rusia ar fi un regim mai democratic, al unui stat de drept, atunci influența Rusiei în Europa Centrală și de Est nu ar fi un lucru atât de rău. Natura regimului rus e problema, nu dorința naturală a Rusiei de a avea o zonă-tampon de influență în Europa Centrală și de Est.

AGERPRES: România încearcă să convingă NATO să creeze o flotă stabilă în Marea Neagră, ca răspuns la anexarea Crimeii de către Rusia. Considerați că este oportună întărirea flancului estic al NATO?
Robert D. Kaplan: Da, cred că este. Cred că se pot face mai multe lucruri. Mi-ar plăcea să văd mai multe trupe americane în Europa, cu caracter permanent în Europa, nu doar venind și plecând, mi-ar plăcea să văd poate o brigadă sau două de militari americani revenind în Europa, după ce au fost retrase acum câțiva ani. Cred că prezența e foarte importantă, pentru că atunci când o țară detașează militari în străinătate, forțe terestre, practic spune lumii și adversarului că e dispusă să verse sânge în baza unor principii. Deci cred că administrația Obama poate face mult mai mult.

AGERPRES: Care sunt avantajele competitive ale României și care credeți că e motivul principal care împiedică România să-și atingă potențialul maxim în regiunea Mării Negre?
Robert D. Kaplan: Din punct de vedere geografic, avantajul competitiv al României este că e o cale către Orientul Mijlociu și către Mediterană, are deschidere la Marea Neagră, se învecinează cu Europa Centrală în vest, se învecinează cu Marea Neagră și Orientul Mijlociu extins în sud-est. E un punct de lansare pentru comerț, pentru a trimite militari, orice, în Orientul Mijlociu. Cred că cea mai mare provocare a României și ceea ce trebuie să facă, apărarea supremă a României este să aibă un stat de drept, un guvern și instituții bine organizate, cu alte cuvinte, să aibă o birocrație simplificată, o birocrație eficientă, să fie o țară în care străinilor le e ușor să facă afaceri și în care să vrea să facă afaceri. Asta a fost întotdeauna problema României, un stat slab organizat.

AGERPRES: Unul dintre capitolele cărții dvs. este despre Republica Moldova. Ați încheiat capitolul cu această frază: "Mă temeam că Moldova va fi un subiect de știri în viitor." Credeți că instabilitatea politică și socială din Moldova e o consecință directă a implicării Rusiei? Cum vedeți poziția țărilor occidentale, înțeleg ele pe deplin ce se întâmplă în zonă? Și cum vedeți rolul României în acest caz?
Robert D. Kaplan: Nu e o consecință directă atât a implicării Rusiei, cât a influenței Rusiei de-a lungul deceniilor. Moldova a făcut parte din Uniunea Sovietică. Ca parte a Uniunii Sovietice, nu a moștenit un regim al statului de drept puternic instituționalizat. Nivelul ridicat al corupției este un lucru des întâlnit în fostele republici sovietice. Dacă ne uităm la diferența dintre Moldova și România, cu toate problemele României, cu toată corupția și toate punctele slabe din România, România este cu foarte mulți ani înaintea Moldovei în privința existenței unui stat puternic, eficient și corect. Deci influența sovietică rusă este în centrul, este cauza frământărilor politice din Moldova. Corupția sa e semnul unui stat slab care are o identitate foarte slabă. Să ne amintim, Moldova nu e doar o țară de frontieră, ci are comunități demarcate în interior. Are etnici ucraineni, etnici ruși, etnici găgăuzi, etnici români. E o țară care nu e sigură pe deplin de propria sa identitate. Aceasta este cauza profundă a crizei din prezent.

Cred că țările din occident înțeleg pe deplin ce se întâmplă. E foarte greu să intervii într-o criză politică internă complexă. Poți avertiza rușii să nu profite, poți folosi diplomații să dai sfaturi, poți oferi ajutor economic, dar, chiar și așa, trebuie să fii foarte atent, pentru că nu vrei ca ajutorul să ajungă în mâinile cuiva unde nu trebuie. Cred că în privința României, aceasta trebuie, pe de o parte, să fie vigilentă față de o influență rusească prea mare în Moldova, dar, pe de altă parte, cred că ar fi contraproductiv, neînțelept din partea României să ceară în mod deschis unirea cu Moldova. Cred că nu ar funcționa, pentru că dacă Moldova s-ar reuni cu România, Rusia nu ar avea de ales și ar anexa oficial Transnistria și ar lua o atitudine mult mai agresivă împotriva Moldovei. Deci, pentru a ține Rusia la distanță, România nu ar trebui să vorbească despre unirea cu Moldova.

AGERPRES: Uniunea Europeană se confruntă în prezent cu criza refugiaților și, de asemenea, cu amenințarea terorismului. Credeți că liderii europeni vor reuși să gestioneze această situație delicată în așa fel încât să mențină statele membre din est și din vest împreună, într-o Europă puternică și unită?
Robert D. Kaplan: Sper, dar nu pot spune că se va întâmpla. Mă tem că Uniunea Europeană se destramă treptat și că, în loc de o Europă unită, veți avea mai multe Europe diferite, care avansează cu viteze diferite, iar acest lucru va diminua puterile Vestului și va împiedica Statele Unite să aibă un aliat puternic în Europa. Deci sper că liderii europeni vor putea gestiona criza și vor găsi diverse soluții pe parcurs, doar că nu sunt convins că o vor putea face.

AGERPRES: Ați putea să mai prezentați câteva detalii despre noua dvs. carte?
Robert D. Kaplan: Aș vrea să mai spun încă un lucru despre carte. Cartea este despre România, dar am folosit România ca un mod de a vorbi despre subiecte de amploare, de a vorbi despre Războiul Rece, despre epoca lui Putin, de a vorbi despre Holocaust, de a vorbi despre imperialism, despre imperialismul rus, imperialismul austro-ungar, imperialismul turc și bizantin. Prin urmare, este o carte despre o singură țară, dar am folosit această țară pentru a discuta despre subiecte globale.

AGERPRES

Distribuie Distribuie Comentarii