Noile reglementări în domeniul achizițiilor publice vor fi operaționale în totalitate într-un termen de 60 - 90 de zile de la data intrării în vigoare a celor patru legi care transpun în legislația națională reglementările europene în domeniu, a declarat președintele Agenției Naționale pentru Achiziții Publice (ANAP), Bogdan Pușcaș.

Într-un interviu acordat AGERPRES, el a explicat ce se întâmplă cu licitațiile publice derulate în această perioadă, de luni, 18 aprilie, dată la care expiră termenul de transpunere a reglementărilor europene în domeniu în legislația românească, și momentul în care noile legi intră în vigoare.

Totodată, președintele ANAP a prezentat principalele modificări pe care noul pachet le aduce în domeniul achizițiilor publice, indiferent de sursa de finanțare, respectiv fonduri europene sau bani de la bugetul de stat.

AGERPRES: Termenul limită pentru transpunerea legislației europene în privința achizițiilor publice expiră astăzi. În ce stadiu se află legislația de transpunere?
Bogdan Pușcaș: Chiar în această după-amiază se discută în Camera Deputaților cele patru legi care transpun în legislația națională reglementările europene în domeniul achizițiilor publice, astfel încât să fie adoptate cât mai curând.

AGERPRES: Ați anunțat că, în paralel, discutați cu oficialii europeni modul în care vor fi auditate, în viitor, licitațiile derulate în această perioadă. În ce constau aceste discuții?
Bogdan Pușcaș: Da, avem aceste discuții pentru că există temerea ca procedurile începute pe Ordonanța 34 (legislația în vigoare în prezent) și derulate pe parcursul acestui an în care se schimbă procedurile legale și lucrurile sunt în evoluție să nu cumva să fie auditate într-o etapă ulterioară de către auditorii români sau ai Comisiei Europene, după regulile nou create prin cele trei directive. Deci, practic, ce a început pe Ordonanța 34, s-a derulat în baza Ordonanței 34, să fie și auditat ulterior, peste 3 — 5 ani când vor fi aceste misiuni de audit, tot în temeiul acestei ordonanțe.

AGERPRES: Care este momentul în care procedura se consideră demarată?
Bogdan Pușcaș: Inițierea procedurii de atribuire. Dar, dincolo de acest aspect, noi facem acest demers ca un fel de întărire, pentru că acesta este un principiu consacrat de drept: ce legislație îți este aplicabilă la momentul inițierii și derulării procedurii, aceeași legislație îți este aplicabilă și la momentul verificării. Însă, din practică, sunt anumite autorități de management care au această temere fundamentată că o verificare ulterioară se va face pe alte reguli. Și, practic, noi venim să întărim acest aspect prin dialogul pe care îl purtăm cu cei doi comisari europeni (pentru industrie și piață internă și cel pentru dezvoltare regională). Practic, vom crea o scrisoare de susținere sau un punct de vedere formalizat, negru pe alb. Asta ne-ar fi de cel mai mare folos.

AGERPRES: În ce stadiu sunteți cu aceste discuții?
Bogdan Pușcaș: Am demarat discuțiile la nivelul comisarului Bienkowska (Elzbieta Bienkowska, comisarul european pentru industrie și piață internă — n. r.) care și-a exprimat disponibilitatea să ne sprijine în acest demers. Urmează să luăm legătura și cu comisarul Corina Crețu (comisarul european pentru dezvoltare regională — n. r.). Interesul nostru este să se întâmple cât mai repede. Suntem într-o fază inițială. Este o idee care a fost discutată și deschisă acum aproximativ 10 zile.

AGERPRES: Ce se întâmplă între 18 aprilie și momentul în care procedurile se vor putea derula pe baza noilor legi cu achizițiile inițiate?
Bogdan Pușcaș: Nu există riscuri pentru aceste licitații, pentru că și în momentul în care Ordonanța 34, în 2006, a intrat în vigoare, s-a aplicat până la intrarea în vigoare a normelor de aplicare și s-au realizat și achiziții fără probleme. Noi am ridicat subiectul fondurilor europene în discuție cu reprezentanții Comisiei Europene tocmai pentru a ne asigura că nu există probleme. Pentru fondurile bugetare, regulile sunt cele care sunt în vigoare la momentul respectiv și vor fi aplicate ca atare. Dacă este, să spunem, o posibilă situație de disconfort ea ar putea reieși din viteza cu care vom introduce în platforma electronică de achiziții publice toate conceptele și toate prevederile noului pachet legislativ. Însă, colegii noștri de la Agenția pentru Agenda Digitală a României, care au un program finanțat prin fonduri europene, sunt în acest moment în dezvoltarea soluției și știu că sunt în termen.

AGERPRES: În cât timp estimați că noile reglementări vor fi aplicabile?
Bogdan Pușcaș: După ce se aprobă în Parlament, legile merg la promulgare și apoi se publică în Monitorul Oficial. Asta înseamnă încă aproximativ o lună. Din momentul în care sunt publicate în Monitorul Oficial, putem începe procesul de consultare publică pentru normele de aplicare. Este vorba de consultarea consolidată a acestor norme, pentru că acestea au fost lansate, încă din ianuarie, într-un proces de preconsultare publică și am preluat deja o serie de amendamente aduse de asociații profesionale, mediu privat, ONG-uri etc.

Astfel, o licitație pe noile proceduri va putea fi inițiată în momentul în care legile vor fi în vigoare, dar tot pachetul va fi în totalitate operațional într-un termen de 60 — 90 de zile de la data intrării în vigoare a legilor. Dar, de la momentul intrării în vigoare a legilor, orice procedură poate fi încărcată în SEAP. Probabil că la început, pentru cei care au investiții în curs, vom oferi consultanță aplicată, speță cu speță, vom lucra împreună cu cei de la Agenda Digitală, în așa fel încât acești beneficiari să nu simtă disconfortul cauzat de noile legi.

AGERPRES: Care sunt provocările legate de reforma în domeniul achizițiilor publice?
Bogdan Pușcaș: Provocările sunt lansate deja prin Strategia Națională de Achiziții Publice și au la bază o schimbare de paradigmă în domeniul pe care noi îl gestionăm. Practic, această schimbare de paradigmă are trei elemente esențiale. Primul ar fi acela de schimbare a modalității de abordare a cadrului legislativ. Aici, principala modificare rezidă în spațierea procedurilor legale și așezarea lor pe trei paliere: legislația primară (cele patru legi pe care le avem în Parlament), legislație secundară (norme de aplicare) și legislație terțiară (instrucțiuni, ghiduri, și documentații standardizate).

Un al doilea element important este schimbarea de abordare în practica achizițiilor publice și, aici, elementul major de noutate este că vom gestiona întregul proces de achiziții publice, de la depunerea unei documentații pe site-ul de achiziții publice până la ultima factură plătită. Deci, vom avea posibilitatea să interogăm, în diverse etape, întreg procesul de achiziție publică, inclusiv după semnarea contractului.

Al treilea element important este acela al modificării opticii în sfera controlului. Aici ne orientăm pe elemente calitative, care vor transforma controlul ex-ante într-unul prin eșantionare, dintr-un control sistematic. Dacă, astăzi, certificăm toate documentațiile pe care orice autoritate contractantă le depune spre validare la ANAP, în noua paradigmă a achizițiilor publice vom eșantiona și vom certifica de la cap la coadă doar acele proceduri pe care le vom alege în baza unor criterii aleatorii și în baza unor indicatori de risc. Deci, practic, eșantionul va fi compus pe baza unei alegeri aleatorii și a unei suprapuneri de indicatori de risc pe toată documentația. Noi ne dorim ca 15%—20% din aceste documentații să fie verificate de la cap la coadă. Pentru celelalte, putem întâlni următoarele situații: ceea ce nu verifică ANAP va fi verificat de Curtea de Conturi sau va fi verificat ulterior în cadrul unor controale ex-post, în baza unei tematici de control și a unor elemente pe care noi le indicăm. Astfel, ajungem la un control mai amănunțit al întregii activități de achiziție publică.

AGERPRES: A existat și propunerea ca firmele care au mai participat la licitații să nu mai fie obligate să depună toate documentele în prim fază a licitației. În ce stadiu se află propunerea?
Bogdan Pușcaș: În acest sens lucrurile evoluează în felul următor: există un regulament european obligatoriu prin care se impune documentul unic de achiziții european. Acesta este un document în format electronic pe care noi îl vom integra în platforma de achiziții publice și care, odată completat, va reduce presiunea pe operatorii economici sub aspectul criteriilor de calificare. Mai pe scurt, nu vor mai fi necesare acele camioane de hârtii prin care se dovedesc anumite cerințe de calificare. Prin completarea acestui document, parte din cerințele de calificare nu se vor mai verifica la început. Este adevărat că ceea ce se va declara în acest document, în situația în care operatorul câștigă licitația, se va verifica și faptic la momentul respectiv. Dar pentru competiție va fi suficient acest document unic, asumat de către operatorul economic.

Un alt element foarte important pe care noi vrem să îl implementăm este acela al sincronizării cu deținătorii de informații de tip Registrul Comerțului, ANAF și celelalte instituții care dețin informații utile în procedură. Facem lucrul acesta cu un singur scop: pentru a reduce povara asupra operatorului economic cu ceea ce se numește munca de adunare a acestor certificate. Știm foarte bine că la orice procedură, în primul rând ai nevoie de certificate fiscale, constatatoare, dacă este cazul și din buletinul insolvențelor și așa mai departe. Noi dorim să implementăm un sistem prin care, în aplicația electronică, să putem noi, autoritățile contractante, noi, ANAP, să consultăm aceste informații, astfel încât operatorul economic să nu mai fie obligat să piardă timpul pe la ghișee, să stea la cozi, să aștepte ziua în care poate ridica un astfel de certificat și așa mai departe.

AGERPRES: Din ce moment devine obligatoriu acest document unic de achiziții?
Bogdan Pușcaș: Documentul este implementat la nivelul aplicației SEAP (SICAP cum se numește a prin proiectul de finanțare europeană), deci va fi parte integrantă a sistemului online de achiziții publice și va fi completat în această aplicație. În acest moment, nu face obiectul procedurilor de licitație, dar pe noile proceduri acest document va fi obligatoriu. Este, de fapt, în limbaj comun, o declarație pe proprie răspundere a ofertantului.

AGERPRES: Noua legislație aduce precizări și cu privire la criteriul de atribuire 'prețul cel mai scăzut'. Care sunt acestea?
Bogdan Pușcaș: Lucrurile sunt diferite de perioada anterioară și de realitățile pe care le-am avut în față prin Ordonanța 34. Există întotdeauna, pentru determinarea ofertei cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, mai multe criterii de atribuire. Deci, practic, evaluarea ofertelor se va realiza în baza avantajelor din punct de vedere economic, dar printre criterii va exista cel mai bun raport calitate/preț, cel mai bun raport calitate/cost, costul cel mai scăzut și prețul cel mai scăzut inclusiv. Dispare accentul pe care noi l-am sesizat în implementare, aproape exclusiv de aplicare a acestui preț cel mai scăzut. Vrem să oferim posibilitatea autorităților contractante să folosească și costul cel mai scăzut, pentru că nu întotdeauna este cel mai ieftin să utilizezi un produs cu un preț foarte mic (dacă pe durata lui de viață îți induce costuri de utilizare destul de mari, poate este relevant să vezi ce înseamnă costul efectiv al utilizării, cu reparațiile etc.). În același timp, începem să definim prin acest nou pachet legislativ și situațiile în care prețul cel mai scăzut nu este indicat a fi folosit în exclusivitate sau în procentaje majoritare.

AGERPRES: Dar faptul că autoritățile contractante au la dispoziție mai multe variante nu lasă loc la interpretări?
Bogdan Pușcaș: Ce pot să vă spun este că prețul cel mai scăzut, ca și criteriu de atribuire, nu poate fi eliminat în totalitate. Tocmai de aceea am găsit varianta oferirii altor criterii și, în normele de aplicare, vom spune foarte clar pentru ce tipuri de servicii nu este indicat a fi folosit prețul cel mai scăzut. Adică facem pentru prima oară o reglementare de tipul pentru servicii intelectuale (de proiectare spre exemplu), prețul nu poate fi criteriul de atribuire cu un procent mai mare de 40%. Este unul din elementele pe care le vom scrie negru pe alb, tocmai pentru a da o ghidare în acest sens.

AGERPRES: În privința contestațiilor ce aduce nou legislația?
Bogdan Pușcaș: Și aici este un alt element de noutate, și anume notificarea prealabilă obligatorie. Deși multă lume consideră această notificare ca fiind un nou motiv de amânare a unei decizii, noi o vedem în cu totul altă cheie — și anume aceea că dacă un operator economic sesizează anumite elemente neconforme sau neregularități în documentația de atribuire, înainte să o conteste și să spună foarte clar că nu este de acord cu ceea ce este inclus în această documentație, are obligația de a aduce la cunoștință nemulțumirea lui, în scris, autorității contractante, iar aceasta are obligația de a-i răspunde cu privire la aceste critici. Practic, din obligația de a depune această notificare și din obligația de a răspunde la această notificare decurge o practică administrativă prin care procedura nu se mai întrerupe prin contestare. Pentru că, dacă aspectele sesizate de operatorul economic sunt rezonabile, sunt logice, au acoperire faptică, autoritatea contractantă la va prelua fără a denatura procedura sau fără a anula această procedură și a o relua. În timpul procedurii se pot face aceste corecții. Aceasta este diferența esențială între notificare prevăzută în Ordonanța 34, care era o condiție optativă, și notificarea prevăzută în noul pachet de legi.

La fel funcționează lucrurile și în cazul în care se dorește contestarea rezultatului procedurii și a celorlalte etape. Deci, dacă pentru unii această notificare înseamnă termen în plus, pentru noi înseamnă posibilitatea de a nu ajunge la contestații. Este încă un instrument la îndemâna celor doi operatori — agentul economic și autoritatea contractantă — folosit pentru a nu ajunge în etapa în care o contestație cu siguranță va suspenda procedura, cum se întâmplă în peste 90% din cazuri.

AGERPRES: În cazul în care se contestă rezultatul licitației, procedura este aceeași?
Bogdan Pușcaș: Nu. Comunicarea rezultatului vine de la sine cu un termen de așteptare în care fiecare din participanții la procedură are posibilitatea să își exprime punctul de vedere. Dar, înainte de a face contestație cu privire la rezultatul procedurii, cei care se consideră nedreptățiți au obligația de a face această notificare. Și, poate, dacă ei au dreptate, autoritatea contractantă sesizează lucrul neconform și se renunță la contestație. Însă, dreptul la contestare este un drept constituțional. Nu poți lua acest drept niciunui operator economic.

AGERPRES: Un alt obiectiv al strategiei constă în derularea tuturor achizițiilor publice online. Care sunt termenele acestui obiectiv?
Bogdan Pușcaș: Există, prin strategia națională de achiziții publice și prin ceea ce România a agreat cu partenerii europeni, obligativitatea de a derula proceduri de achiziție publică peste pragul de publicare în Jurnalul Oficial al UE, indiferent de sursa de finanțare (fonduri UE sau de la buget), în formulă online până la finalul anului 2016, urmând ca până la finalul lui 2018, absolut toate procedurile să fie derulate în mediul online.

AGERPRES: Ce alte noutăți mai aduce pachetul legislativ?
Bogdan Pușcaș: Un alt element se referă la unificarea practicii. Prin Strategie și prin modul în care noi dorim să o implementăm, am lansat o discuție și un protocol cu toate autoritățile de management prin care dorim să unificăm modul de verificare a achizițiilor publice. Și, de ce nu, acolo unde ANAP a verificat, autoritățile de management, autoritățile de audit, Curtea de Conturi, toți ceilalți factori implicați în derularea fondurilor europene doar să reperformeze controlul făcut de ANAP sau, dacă îl consideră de încredere, să îl ia ca atare și să continue pe aspectele punctuale care îi interesează. Am demarat deja un astfel de protocol și o listă unică de verificare pe care dorim să o circulăm și să o adnotăm cu toate autoritățile de management și cu ministerele de linie și, la sfârșit, această linie să ne privească pe toți cei care verificăm achiziții publice din fonduri europene. Și, în acest fel, dacă ANAP ajunge și bifează primele, să spunem, 100 de întrebări și ulterior achiziția ajunge în verificare la autoritatea de management a unui program operațional, ei fie să verifice prin sondaj câteva din lucrurile pe care noi deja le-am verificat și să continue, fie să ia de bun ce am constatat noi și să continue pe aspectele lor.

Noi ne dorim să simplificăm foarte mult și modalitatea de control de achiziții publice și numărul acestor controale, pentru că nu este foarte confortabil pentru un beneficiar de fonduri europene să fie controlat de ANAP, de ANAF, de Curtea de Conturi, de autoritatea de audit, de autoritatea de management, de organismul intermediar etc. Vrem să ușurăm aceste controale pentru beneficiari, să avem reguli clare, unitare și care să se păstreze o perioadă lungă de timp.

AGERPRES: Care au fost cele mai de impact nereguli pe care le-ați constatat în achiziții publice?
Bogdan Pușcaș: Aș putea să vă dau ca exemplu procedurile de licitație publică câștigate cu procente între 95% și 100% din valoarea estimată, proceduri în care s-au divizat valorile tocmai pentru a fi sub pragurile de complexitate, proceduri în care au fost încheiate contracte la valori mai mari cu peste 10% din valoarea estimată. Există anumite elemente pe care noi le monitorizăm sistematic, tocmai pentru că, din experiență, am văzut că ele introduc în sistem nereguli și distorsionează competiția.

AGERPRES: În cazul unei licitații atribuite la 95% — 100% din valoarea estimată, care este suspiciunea?
Bogdan Pușcaș: Acolo trebuie privit în paralel cu nivelul de competiție. Dacă există o singură ofertă și ea a fost atribuită la 97% din valoarea estimată, noi simțim nevoia să mergem ulterior să facem un control și să vedem în detaliu cum s-a derulat acea procedură.

AGERPRES: Este posibil ca respectiva firmă să fi avut acces la informații la care nu au avut acces alte societăți?
Bogdan Pușcaș: Este posibil orice. Nu putem să ne pronunțăm înainte. Dar, cu siguranță, tipul acesta de procedură, în care participă un singur operator economic, iar el a câștigat cu 98% din valoarea estimată, va fi introdus în programul nostru de control. Respectiva autoritate contractantă sigur va fi verificată.

AGERPRES: În privința pragului minim de preț, cum veți evita neregulile?
Bogdan Pușcaș: Aici lucrurile sunt reglementate. Acest prag este stabilit la 85% din valoarea estimată. Există obligativitatea unei solicitări de verificare și de explicare a modului în care s-a fundamentat prețul, dar, într-adevăr, verificăm și acele situații în care licitația a fost câștigată pe un preț foarte scăzut, dar ulterior lucrarea costă mult mai mult. Avem situații în care licitațiile sunt câștigate și pe 10%, 12% sau 7% din valoarea estimată. Și aici lucrurile trebuie văzute din ambele perspective, pentru că există două posibilități: fie autoritatea contractantă a estimat eronat, fie ceea ce s-a ofertat este extrem de scăzut din punct de vedere economic, poate și nesustenabil, și există alte elemente în baza cărora se optimizează termenii economici ai contractului: acte adiționale, solicitări de modificare și așa mai departe.

AGERPRES: Cum este posibil, în condițiile în care există acest prag minim de 85%, să se atribuie contracte cu 10%-12% din valoarea estimată?
Bogdan Pușcaș: Dacă cei care vin cu aceste oferte își fundamentează prețul și spun foarte coerent că astea sunt costurile, aici e cota de profit, acestea sunt cheltuielile indirecte ș.a.m.d., și justifică suma respectivă, nu poți decât să îi dai crezare. Și mai este o chestiune: presiunea asupra veridicității datelor declarate este pe umerii comisiei de evaluare din autoritatea contractantă. Cei care fac evaluarea unor astfel de proceduri trebuie să aibă capacitatea de a discerne între o ofertă neserioasă și o ofertă conformă.

Dar, acum, având mai multe criterii, au la dispoziție mai multe instrumente de departajare și pot targeta mai bine, în funcție de tipul procedurii, modalitatea în care vor să atribuie și care este criteriul de atribuire. Dacă este foarte util pentru un tip de produs, serviciu sau lucrare să folosim prețul cel mai scăzut, îl folosim, dacă nu folosim celelalte criterii.

AGERPRES: Ați mai avansat un termen în discursul dvs., și anume 31 decembrie 2016. La ce se referă?
Bogdan Pușcaș: Este un termen combinat. Este termenul până la care noi ne-am asumat implementarea Strategiei Naționale în Achizițiile Publice, dar este un termen care este corelat cu sistemul de condiționalități ex-ante rezultate din acordul de parteneriat. Iar achizițiile publice constituie una dintre condiționalitățile ex-ante orizontale, cu impact asupra tuturor celorlalte domenii. Și atunci, acest decembrie 2016 afectează și celelalte condiționalități și, deci, și absorbția de fonduri europene.

AGERPRES/(AS — autor: Ana-Maria Vasile, editor: Oana Tilică, editor online: Ada Vîlceanu)