Capitala pierde săptămânal aproximativ două spații verzi dintre blocuri, iar acest lucru poate fi stopat prin realizarea, în mod real, a Registrului spațiilor verzi, care să fie inclus în Planul Urbanistic General, a declarat candidatul Uniunii Salvați Bucureștiul la PMB, Nicușor Dan, într-un interviu acordat AGERPRES.

Candidatul USB a vorbit și despre amenajarea unui 'parc uriaș' pe malul lacurilor din nordul Capitalei, precum și despre definirea Bucureștiului ca mare centru academic, în IT și industrii creative, prin punerea în aplicare a proiectului "Dâmbovița — axă creativă a orașului".

De asemenea, Nicușor Dan pledează pentru desființarea sectoarelor și reorganizarea Capitalei pe cartiere.

El a mai declarat că susține extinderea sistemului de management al traficului la toate intersecțiile mari din București și realizarea șoselei de centură, în decurs de trei ani, printr-un parteneriat al primăriei cu CNADNR.

AGERPRES: Ce v-a determinat să candidați pentru funcția de primar?
Nicușor Dan: Se fac zece ani de când duc o luptă pentru București. Mai întâi ca simplu bucureștean, participând la niște mitinguri, după aceea, prin Asociația Salvați Bucureștiul. În 2012, am candidat independent, am fost susținut de foarte multă lume și, împreună cu oamenii aceștia, am făcut un partid nou. Prin Asociație ne-am ocupat de dezvoltare urbană, de construcții pe spații verzi, clădiri care aglomerează orașul, demolări de clădiri de patrimoniu. În campania din 2012 am abordat tot spectrul orașului, inclusiv modul în care se cheltuiește banul public, iar acum, la fel, cred că reprezentăm o întreagă clasă de oameni care s-au săturat de un mod de a face politică, în care cetățeanul e disprețuit și se fură din banii publici.

AGERPRES: Aveți în vedere proiecte de anvergură care să propulseze Capitala în circuitul turistic european?
Nicușor Dan: Programul nostru are trei paliere. În primul rând: să refuncționalizăm administrația care, în momentul acesta, e în colaps; transparentizarea a tot ce înseamnă cheltuială publică, facturi, contracte — pe site; relația cu cetățeanul — când are de obținut un act de la Primărie să nu trebuiască să facă zece drumuri la zece instituții, de pe site-ul Primăriei să afle de la început — "cu asta trebuie să vii la noi"; să punem totul în format GIS, toată informația despre proprietate, despre rețelele care trec prin oraș, despre spațiile verzi, despre locurile de parcare, tocmai pentru ca în momentul în care iei o decizie să o iei fundamentat. Avem, de asemenea, un palier cu toate problemele bucureștenilor: trafic, prețul gigacaloriei, spații verzi, școli, cutremur. Pe al treilea palier: felul în care vrem să poziționăm Bucureștiul în piața globală, cum facem să atragem investitori și turiști. Vrem să definim Bucureștiul ca mare centru academic în regiune și centru regional în IT și industrii creative, astfel încât orice investitor în IT să aibă Bucureștiul ca opțiune în momentul în care vrea să se dezvolte. Proiectul nostru "Dâmbovița — axă creativă a orașului" a fost deja prezentat în 2012: pe laturile Dâmboviței, de la Lacul Morii până la Biblioteca Națională, să prevedem, prin documentație de urbanism, că acestea vor fi spații academice, pentru industriile de IT și creative. Pe malul Dâmboviței să existe un traseu pietonal care să stimuleze, deoarece oamenii care lucrează în industriile acestea au nevoie să se plimbe, au nevoie de cafenele în care să se simtă bine. Acestea sunt proiectele mai spectaculoase. În rest, este foarte multă muncă pentru a rezolva probleme curente care au fost neglijate.

AGERPRES: Care sunt prioritățile de dezvoltare a orașului? Spre ce zone vă veți îndrepta atenția, având în vedere dezvoltările inegale?
Nicușor Dan: Este, evident, un dezechilibru pe care îl vedem dimineața și seara: fluxul de mașini către nord și înapoi. Tendința europeană este să faci în așa fel încât să ai în fiecare zonă a orașului un mix — de locuire și de locuri unde oamenii să muncească—, tocmai pentru că în felul acesta reduci traficul. Dacă ne uităm pe harta Bucureștiului, o să vedem în zona de sud-vest terenuri agricole, la patru kilometri de Piața Unirii — deci mult înainte de Centură — în interiorul Bucureștiului. Acolo trebuie să ne ducem să dezvoltăm: rețele de utilități, planuri de urbanism care să prevadă echilibrul între locuire și locuri de muncă. Apoi, evident, privații trebuie să vină și să construiască locuri pentru birouri sau pentru activități economice și spații de locuit.

AGERPRES: Cum vedeți construirea unei moschei în București? Dar a Catedralei Mântuirii Neamului?
Nicușor Dan: Catedrala Mântuirii Neamului este o chestiune care privește Biserica Ortodoxă, este o aspirație firească a ei, de o sută de ani, de a avea o Catedrală. Singura problemă este în ce măsură trebuie să fie o finanțare publică pentru ea. Părerile sunt împărțite. Fiind o chestiune sensibilă, la fel ca în privința altor chestiuni sensibile, voi cere părerea bucureștenilor.

AGERPRES: În ce fel? Prin referendum?
Nicușor Dan: Nu, există metode mai ieftine de consultare a publicului, chiar și sondaje. Cred că vom reuși să stabilim o relație de încredere cu cetățenii, astfel încât să ne creadă atunci când facem o sondare a opiniei publice, fără să fie nevoie de a scoate toată lumea din casă la un referendum, pe o chestiune care vizează sub 1% din bugetul Capitalei. În ceea ce privește moscheea, opinia mea este strict administrativă și, după ce, cumva, în opinia publică s-a divagat, s-a mers în toate direcțiile pe subiectul acesta, am fost fericit că, după ce eu am vorbit de Plan Urbanistic General și de Plan Urbanistic Zonal, lumea a preluat cumva ideea. Situația este așa: în Planul Urbanistic General, pe acel spațiu — indiferent cine este proprietarul sau cui a fost concesionat — se pot construi spații de conferințe și pentru expoziții, nu imobile cu caracter religios. Pentru o eventuală schimbare de destinație, este nevoie de un PUZ. Pentru PUZ există niște proceduri, pe care promitem să le respectăm. Ele nu au fost niciodată respectate până acum. Există patru etape, fiecare cu o consultare a publicului. Cea mai importantă este a studiilor de fundamentare. Ele sunt făcute de specialiști, care spun, din toate punctele de vedere — de la trafic, până la geo-tehnic și antropologic — dacă e bine sau nu. Și cu toate studiile acestea pe masă, facem dezbaterea publică.

AGERPRES: Ce proiecte aveți pentru creșterea spațiului verde, având în vedere că România se află mult sub norma europeană?
Nicușor Dan: În primul rând, trebuie să ne asigurăm că nu mai pierdem spațiu verde pentru că, în momentul de față, pierdem cam două spații verzi dintre blocuri pe săptămână. În momentul în care s-au construit cartierele de blocuri, s-au făcut planuri de sistematizare în care erau prevăzute grădinițe, farmacii, tot felul de lucruri, inclusiv spațiile verzi dintre blocuri. Până în 1990, ele au fost conservate de planurile de sistematizare. După '90, s-a privatizat institutul de stat care gestiona toate planurile de sistematizare, ele au dispărut, iar când s-a făcut PUG din 2000, tot terenul a devenit construibil. Exact acolo trebuia să se dea un Plan Urbanistic Zonal, să se spună: 'E construibil, mai puțin bucățile acestea care sunt spații verzi'. Soluția este să faci ceea ce Primăria a anunțat că a făcut dar, de fapt, nu a făcut: inventarul, Registrul spațiilor verzi, pe care să îl incluzi în Planul Urbanistic General, să spui — 'Astea sunt spații verzi, aici nu se poate construi'. Aceasta este soluția: să le conservi pe cele care dispar zi după zi. Pentru a construi noi spații verzi și parcuri, avem o oportunitate extraordinară: lacurile din nordul Bucureștiului. Este și proiectul colegilor noștri de la sectoarele 1 și 2: un parc pe o distanță de 28 de kilometri, pentru că marginile lacurilor au suișuri și coborâșuri. De la Mogoșoaia la Cernica putem să facem un uriaș parc — din care în momentul acesta doar Herăstrăul este amenajat cu pistă de biciclete, cu promenadă, cu locuri în care bucureștenii să poată să meargă să facă baie. Este o oportunitate uriașă pe care Bucureștiul o are: un râu, practic, Colentina, cu un mal atât de generos, pe care să nu fie construcții și care să poată fi folosit ca loc de relaxare. Pentru spații verzi, mai aproape de locuințe, trebuie să începem prin a face inventarul proprietăților publice. El există, oarecum, dar într-un format ilizibil. E un document de 7.000 de pagini PDF în care sunt puse de toate: cișmele, conducte, stâlpi. Trebuie să vedem inventarul spațiilor pe care Primăria le are și cum putem să amenajăm pe ele spații verzi.

AGERPRES: Retrocedarea marilor parcuri este o altă problemă cu care se confruntă locuitorii Capitalei. Cum vedeți rezolvarea? Ce veți face în acest sens, dacă veți câștiga alegerile?
Nicușor Dan: Dacă primarii de dinainte ar fi realizat inventarul domeniului public în mod explicit, înainte de a începe retrocedările, nu am fi avut spații verzi retrocedate, pentru că toate legile de retrocedare prevedeau explicit că nu se retrocedează domeniul public. Acum, după ce s-au retrocedat, ele își mențin statutul de spațiu verde. Avem în continuu o presiune a proprietarilor, cumva justificată, deoarece ei nu pot să fructifice spațiul la valoarea la care ei își închipuie că ar trebui. Propunerea noastră este ca, în măsura posibilului, aceste terenuri să fie răscumpărate de către Primărie, dar nu la prețul de 2.000 de euro al unui teren construibil, ci la un preț rezonabil pentru un parc în care, conform legii, nu ai voie să construiești.

AGERPRES: Ce soluții aveți pentru decongestionarea traficului? A fost dovedită utilitatea Centrului de control al traficului?
Nicușor Dan: O oarecare utilitate, da. Pentru că în momentul în care nu a mai funcționat, lucrurile s-au îngreunat. Există trei soluții mari: șoseaua de centură, sistemul de management al traficului și transportul public. Sistemul de management al traficului a funcționat în 140 de intersecții. Acum nu mai funcționează. El trebuie extins la toate intersecțiile mari din București. Prin acest sistem, ai semafor, roșu sau verde, în funcție de coada de mașini. Dintre cele trei soluții menționate, aceasta este cea mai ieftină. Șoseaua de centură aparține CNADNR și Ministerului Transporturilor. Nu a fost niciodată o prioritate pentru București. Trebuie să facem un parteneriat cu CNADNR, să contribuim cu bani astfel încât să putem să o construim în trei ani, cu două benzi pe sens și cu podurile la principalele ieșiri din oraș. Este singura soluție, pentru că ea nu va fi niciodată o prioritate pentru CNADNR. Traficul de tranzit pe care șoseaua de centură l-ar rezolva este 30% din trafic, o cifră foarte importantă. În ce privește transportul public, avem o problemă de flotă. Nu s-a mai investit în autobuze, troleibuze, tramvaie, 30% dintre ele nu funcționează în momentul de față. Avem 130 de milioane de euro bani disponibili, trebuie să îi accesăm. Pentru asta, avem condiția de a transforma RATB în societate comercială. În transportul public trebuie să existe un orar care să fie respectat. Acest lucru se întâmplă deja în câteva orașe din România: știi la ce oră vine autobuzul și când să pleci pentru a ajunge la ora la care vrei să ajungi. Cel mai inteligent mod de a ajuta asta este de a te corela — prin GPS-uri pe autobuze, troleibuze, tramvaie — cu sistemul inteligent al semafoarelor, astfel încât autobuzul să aibă o oarecare prioritate când ajunge în intersecție. În felul acesta, ajungem să facem o concurență reală transportului cu autoturismul.

AGERPRES: Susțineți transformarea RATB în societate comercială?
Nicușor Dan: Da, societate comercială, cu acționar municipalitatea.

AGERPRES: Vă gândiți la oportunitatea unei reorganizări administrative a Bucureștiului?
Nicușor Dan: Sunt un susținător al acestei idei, în două etape: desființarea sectoarelor și reorganizarea pe cartiere. Reorganizarea pe cartiere este mult mai logică, pentru că oamenii din cartiere au aceleași nevoi, pe care un administrator al cartierului poate să le rezolve, spre deosebire de sectoare, care cuprind oameni cu aspirații și nevoi foarte diferite. E o măsură care ține de Parlament, nu de primar. E mult mai ușoară prima fază, a desființări sectoarelor, iar asta i-ar oferi cu adevărat primarului general — care trebuie să dea o viziune pentru București — un buget pe măsură. Acum el are un buget de 900 de milioane, din care trebuie să plătească vreo 250 de milioane subvenții, mai are niște cheltuieli obligatorii și rămâne cu 400-450 de milioane, bani de investiții. Cu totul alta ar fi situația dacă ar avea de gestionat un buget de 2 miliarde. A doua etapă, a decupării pe cartiere, nu aș avea curajul să o fac înainte de a avea o informatizare a tot ce înseamnă informație din administrația publică. Pentru că, dacă te gândești la modul în care sunt arhivate tot felul de informații, s-ar face o brambureală nemaipomenită, înaintea unei informatizări. Dar toate lucrurile astea țin de Parlament, nu de primar.

AGERPRES: Aveți în vedere parteneriate public-privat care se pot realiza și în ce domenii?
Nicușor Dan: Mai degrabă, nu. Nu mai există practic parteneriat public-privat nici prin sistemul legislativ. E o concesiune de lucrări sau de imobile, în sens general. Evident, lucrări și servicii vor fi achiziționate, pentru că nu poate Primăria să facă totul. Dar asocieri, cum ar veni, pentru mari proiecte, nu am în cap.

AGERPRES: În București există 170 de clădiri care au bulină de risc seismic, iar pentru acest an este prevăzută consolidarea a mai puțin de 30 dintre ele. Cum vedeți rezolvarea rapidă, având în vedere actuala legislație?
Nicușor Dan: Sunt cam 350 de clădiri în prima clasă de risc seismic, care e și ea împărțită în două, unele clădiri reprezentând pericol public. Mai sunt în clasa a doua vreo 300. Dintre ele, 13 au fost consolidate de Primărie, în 26 de ani. Deci, în niciun caz, nu o să avem 30 într-un an. Problema este foarte simplă. Există un fond guvernamental, pe care cetățenii pot să îl acceseze prin intermediul Primăriei, li se dă un împrumut fără dobândă, pe 25 de ani, din care se efectuează lucrările. În urma acestui împrumut, valoarea de piață a imobilelor crește cu mult mai mult decât vor avea ei să plătească timp de 25 de ani. Deci, toată lumea ar trebui să fie mulțumită. Mecanismul acesta trebuie să treacă prin Primărie, așa spune legea. Problema este că intervine corupția Primăriei, care are firmele ei, cu care vrea să lucreze. Firmele acestea nu sunt transparente. Nu mai spun că nu se respectă termenele: promit șase luni și durează câțiva ani. Oamenii nu știu ce au de fapt de plătit, pentru că firmele acestea nu comunică cu ei. Prin urmare, există o neîncredere. Sunt persoane care nu vor, sunt persoane care vor consolidarea. Cei care nu vor îi blochează pe cei care vor. Soluția este să recâștigăm încrederea oamenilor, iar tot ceea ce face Primăria să fie complet transparent: soluția să fie stabilită împreună cu oamenii, planul de lucrări. Firmele să fie alese printr-o licitație foarte transparentă și să se țină de cuvânt. Avem fondul guvernamental, deci nu e o problemă de bani. În clădirile care pot să cadă la un cutremur locuiesc 12.000 de oameni. Deci, e o problemă foarte serioasă. În momentul în care avem încredere în Primărie, în cazul persoanelor care se opun în continuare, există o soluție pe care toate partidele au agreat-o, dar nu a trecut încă prin Parlament: exproprierea temporară. Adică îți iau casa pe perioada în care se fac lucrări și ți-o dau înapoi, tu având obligația să plătești, așa cum toată lumea din bloc plătește, tocmai pentru ca să nu pui în pericol viața tuturor vecinilor. Au apărut la noi metode noi de prevenire a riscului seismic. Pe scurt, în loc de a consolida — a băga piloni, centuri de jur împrejur — a izola baza, cum se spune, în sensul de a pune niște "picioare elastice" foarte puternice, care să preia șocul la cutremure. Soluția aceasta uneori e mai ieftină și are și avantajul că locatarii stau în casă pe timpul lucrărilor. Și dacă tot sapi sub bloc, poți să sapi ca să faci și o parcare.

AGERPRES: O altă problemă a PMB o reprezintă ELCEN și RADET. Primăria nu a achitat datoriile pe care le avea. Cum vedeți rezolvarea problemei? Dar în cazul RATB și METROREX?
Nicușor Dan: Prețul de producție a gigacaloriei, prețul cu care ELCEN vinde RADET, este 180 lei/gigacalorie. Prețul total, cu tot cu distribuție, este 350 lei/gigacalorie. Pentru toți bucureștenii, cumulat, asta face 300 de milioane de euro, din care bucureștenii dau cam 150 de milioane, iar Primăria 150 de milioane subvenție. Propunerea noastră este de a reînnoi sistemul, realizând centrale pentru grupuri de 10-20-30 de blocuri, în actualele puncte termice. Tehnic, e posibil. În felul acesta, ajungi să produci gigacaloria cu 135 de lei, deoarece tehnologia e mai bună decât la centralele din anii '60, folosite acum. Iar pentru că rețeaua de distribuție e foarte scurtă, ajungi la un preț total de 170 de lei, față de 350. În felul acesta, ajungi să nu mai dai subvenția de 150 de milioane anual. Refacerea centralelor presupune o cheltuială de un miliard de euro. Din miliardul acesta, 176 de milioane sunt bani europeni. Cred că un termen realist este de șase ani, necesitând, eventual, un împrumut. Asta depinde de o analiză mai sofisticată a bugetului pe care, din păcate, acum nu putem să o facem, pentru că lucrurile nu sunt transparente în interiorul Primăriei. În ce privește RATB și Metrorex, este absolut necesar să avem o cartelă unică și este foarte important să avem o cartelă pe călătorie. Adică, dacă avem de schimbat metrou, autobuz, tramvai să plătim o singură dată, nu trei bilete. Trebuie să avem sisteme moderne de achiziție a biletelor, prin SMS sau orice formă care să nu implice niște chioșcuri, care uneori există, alteori nu. Niciodată nu s-a auditat în mod serios RATB-ul. Trebuie să ne uităm cu atenție, să vedem care sunt cheltuielile pe care putem să le eliminăm de acolo.

AGERPRES: Dacă veți câștiga alegerile, cum veți forma majoritatea în Consiliul General? Aveți în vedere alianțe post alegeri?
Nicușor Dan: Vrem ca orice chestiune care necesită majoritatea în Consiliu să fie rezultatul unor negocieri transparente. Adică, vrem să aducem în spațiul public tot ce înseamnă discuția pe proiecte, nu cum a fost până acum: negocieri în spatele ușilor închise. Din punctul acesta de vedere, vom face alianțe pe proiecte, la vedere, sub ochii bucureștenilor.


AGERPRES: Ce planuri aveți pentru alegerile parlamentare?
Nicușor Dan: Noi toți am intrat în politică pe termen lung. A fost un sacrificiu personal să ne lăsăm meseriile și să venim să prestăm în slujba comunității. Evident că sunt problemele Bucureștiului, sunt probleme ale României pe care trebuie să le rezolve cineva, însă, despre toate lucrurile astea, după 5 iunie. Pentru moment, ne concentrăm pe alegerile locale din București, care au o miză foarte mare.

AGERPRES: Care au fost principalele criterii pentru stabilirea candidaților?
Nicușor Dan: Candidații au fost stabiliți conform legii, prin vot secret, de către organele reprezentative: adunările generale ale filialelor. Fiecare dintre noi a votat pe criteriul competenței, pentru că de onestitate nu cred că se pune problema. Legea ne-a obligat și a fost foarte bine că am avut un vot democratic secret.

AGERPRES: Ce sume ați strâns din donații și cine au fost principalii donatori?
Nicușor Dan: Am prezentat toate persoanele care au donat mai mult de zece mii de lei. George Iacobescu, un dezvoltator imobiliar care trăiește la Londra, este celebru pentru construirea celui mai important centru de afaceri din Londra, iar pentru acest lucru a fost înnobilat de regina Marii Britanii. Nicolae Rațiu, fiul lui Ion Rațiu, este om de afaceri, cu afaceri în România și în Marea Britanie. Prin Fundația 'Ion Rațiu' a realizat foarte multe proiecte culturale și educative în România. Face parte și din bordul Fundației Pro Patrimonio, care se ocupă de problema patrimoniului construit din România. Din zona de IT: Florin Talpeș, patronul Bitdefender, antivirusul care are 500 de milioane de clienți în lume. Și el a sprijinit multe proiecte culturale și în educație. Tot din zona IT: Alexandru Lăpușan, tânăr antreprenor, și Camil Perian. Iulian Stanciu, care prin Fundația eMAG a sprijinit multe proiecte în zona de educație și Horia Manda, care a coordonat Fondul româno-american pentru investiții. Are un rol important în Fundația româno-americană, care și ea sprijină foarte multe proiecte educative și culturale. Mai avem peste 400 de finanțatori care au donat prin mecanismul de donații online salvatorii.ro. De altfel, mai avem nevoie de donații și încurajăm lumea să doneze prin sistemul acesta. În precampanie s-au strâns aproximativ 700.000 de lei, iar în campanie aproximativ 250.000 de lei.

AGERPRES/ (A — autor: Irinela Vișan, editor: Mirela Bărbulescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)